Economia a crescut cu doar 0,9% anul trecut. 2024 devine unul dintre cei mai slabi ani din ultimele două decenii
Economia României a crescut anul trecut cu doar 0,9%, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Evoluția vine după ce în trimestrul IV, Produsul Intern Brut a avansat cu 0,8% comparativ cu trimestrul anterior și cu 0,7% în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.
Rezultatul este unul sub estimările inițiale ale Guvernului de 3,4%, pe care s-a construit bugetul pe 2024 și care a fost puternic revizuit, dar și sub așteptările celor mai mulți economiști. Scenariile variau între o creștere de 0,8% și 1,9%.
Cele mai recente estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză arătau că România urma să aibă o creștere economică de 1% în 2024. O prognoză similară au publicat și economiștii ING, după mai multe revizuiri, în vreme ce cei ai Erste Bank mizau pe o creștere de numai 0,8%.
Datele publicate de INS sunt mult mai slabe decât estimările instituțiilor internaționale. Prognoza de toamnă a Comisiei Europene, publicată în noiembrie, anticipa o încetinire semnificativă a avansului PIB, la 1,4%, în timp de Banca Mondială vedea o creștere de 1,3%.
Mult mai optimiști erau economiștii Fondului Monetar Internațional, care în cel mai nou raport „World Economic Outlook” au revizuit creșterea la 1,9%.
Datele INS confirmă însă cele mai pesimiste așteptări ale specialiștilor - 2024 a fost unul dintre cei mai slabi ani pentru economia României din ultimele două decenii. Exceptând perioadele de criză (2009 - 2010 și 2020), creșterea economică de anul trecut este cea mai lentă după cea din 2013.
De asemenea, avansul economic al României este sub cel al multor state din regiune. Cehia a înregistrat o creștere economică de 1% în 2024, iar Polonia a avut un avans puternic, de 2,9%. Doar ritmul de creștere al PIB-ului Ungariei, de 0,5% a fost sub cel al României. În cazul Bulgariei, autoritățile nu au publicat încă datele privind Produsul Intern Brut, dar după primele trei trimestre creșterea era de 2,3%, iar prognozele pentru întregul an indicau un salt de 2,3%-2,4%.
Revenind la România, INS nu dă detalii cu privire la evoluția diferitelor segmente din economie – acestea vor veni pe 7 martie. Însă datele publicate până acum, dar și evaluările economiștilor, arată că producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și transportul au pierdut semnificativ din ritmul de creștere din cauza scăderii cererii externe a principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie.
Și agricultura a avut un impact negativ din cauza condițiilor meteorologice severe, care au redus recoltele.
Pe de altă parte, consumul a rămas principalul motor de creștere, dar a dus și la importuri mai mari, ceea ce a condus la o contribuție negativă a exporturilor nete.
Conform cifrelor INS, consumul a crescut puternic anul trecut. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, care e un indicator al consumului privat, a urcat cu 8,6%. Au contat, în special, vânzările de produse nealimentare, unde creșterea a fost de aproape 15%. În cazul alimentelor și carburanților, plusul a fost cu puțin sub 4%.
Pe de altă parte, producția industrială a scăzut cu 1,5%, fiind al doilea an consecutiv de declin. În acest sector sunt scăderi pe linie. Cea mai mare contracție este a industriei energetice, de 4,7%. aceasta a fost afectată în ultimii ani de reducerea consumului, dar și de închiderea unor capacități de producție, care se vede în nivelul importurilor de energie. Însă, cel mai mare impact asupra economiei îl are scăderea industriei prelucrătoare, de 1,1%, care este afectat puternic de reducerea cererii externe.
Și construcțiile au avut un impact puternic asupra reducerii ritmului de creștere al economiei. Datele la 11 luni arată că volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 5%. Pe sectorul rezidențial se conturează o adevărată criză. Aici scăderea e de aproape 24%. Infrastructura a mai salvat acest sector, după ce a crescut cu 4% în perioada ianuarie-noiembrie.
Și comerțul extern a fost pe minus anul trecut. Exporturile au scăzut cu 0,4%, dar importurile au crescut cu 3,3%. Asta a făcut ca deficitul comercial să urce cu peste 15%, la 33,4 miliarde de euro.
Pentru 2025, economiștii estimează că economia va accelera. Estimările analiștilor sunt cuprinse între 2,0% și 2,8%, în timp ce prognoza oficială a Guvernului este de 2,5%. Creșterile salariale, deși mai mici decât în 2024, și nouă majorare a salariului minim vor continua să stimuleze consumul privat, în timp ce investițiile cu bani europeni vor continua. Pe de altă parte, măsurile fiscale care vor trebui luate de autorități în acest an ar putea limita avansul economiei.
