Războiul tarifelor: Trump a clipit primul
Donald Trump a declanșat un război comercial la sfârșitul săptămânii trecute, când a impus noi taxe vamale pentru importurile din Canada, Mexic și China. Însă un armistițiu a fost încheiat rapid, după concesii minore din partea vecinilor Statelor Unite. Deși Trump a revendicat victoria, așa cum o face mereu, o analiză mai atentă arată că, de fapt, președintele american este cel care a clipit primul.
Sâmbătă, Donald Trump a pus în practică amenințările legate de creșterea taxelor vamale pentru țările care au excedente mari în comerțul cu Statele Unite. Primele victime au fost Canada și Mexic, cărora le-a impus tarife de 25%. A urmat la scurt timp China, cu taxe suplimentare de 10%.
Președintele american a spus că Canada și Mexic, principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, nu vor putea face nimic pentru a evita aceste tarife, având în vedere că un punct important al campaniei electorale a fost întărirea granițelor de nord și de sud și a cerut de mai multe ori Canadei și Mexicului să facă mai mult pentru a reduce fluxul de migranți fără acte și pentru a diminua contrabanda cu fentanil.
După ce bursele s-au prăbușit luni dimineață, potențialele consecințe ale unui război comercial în America de Nord au început să iasă la iveală. Economiștii au avertizat că majorarea taxelor vamale va duce la creșterea prețurilor alimentelor, pe care Trump a promis să le reducă în campanie. Au existat avertismente și din industria auto, care are legături transfrontaliere, care arătau că mulți constructori se vor confrunta cu probleme, iar prețul unei mașini noi ar putea crește cu 3.000 de dolari.
Dar, cu câteva ore înainte ca noile tarife să intre în vigoare, președintele american a anunțat un armistițiu de 30 de zile. Anunțul a venit după ce Donald Trump a vorbit cu președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, care a promis că va trimite 10.000 de soldați la granița cu SUA. Totodată, prim-ministrul canadian Justin Trudeau a fost de acord să numească un oficial responsabil pentru a reduce contrabanda cu fentanil, să înființeze un grup operativ comun la granița SUA-Canada și să investească 1,3 miliarde de dolari pe elicoptere și tehnologie pentru a asigura securitatea frontierei dintre cele două țări.
Oficialii de la Casa Albă și mass-media favorabilă lui Trump au proclamat victorii istorice. Dar o privire obiectivă sugerează că președintele american este cel care a renunțat, cel puțin pentru moment, la un război comercial cu vecinii săi, iar Canada și Mexic nu au făcut concesii chiar atât de mari.
CNN arată că guvernul de la Ottawa a convenit cu administrația americană demararea unui program de consolidare a frontierei în valoare de 1,3 miliarde de dolari încă din decembrie. Iar desemnarea unui oficial care să se ocupe de contrabanda cu fentanil nu este o pierdere politică uriașă.
În ceea ce privește Mexicul, autoritățile au trimis de mai multe ori trupe la graniță pentru a lupta împotriva cartelurilor care fac trafic cu droguri și a opri imigrația. De exemplu, au trimis 10.000 de militari în aprilie, la cererea președintelui Joe Biden, care nu a trebuit să amenințe că-și va arunca vecinul sudic în recesiune pentru a-l determina să acționeze.
Toate acestea i-au făcut pe unii analiști să spună că Trump a reconfirmat impresia că este un președinte tranzacțional și îi pasă mai mult să revendice câștiguri de imagine, decât rezultate reale de pe urma acțiunilor sale.
Asta cu atât mai mult cu cât tarifele suplimentare impuse Chinei rămân în vigoare. Dar și aici e loc de negociere, mai ales că măsurile de retorsiune alese de Beijing sunt modeste. Ministerul chinez de Finanțe a anunțat că impune taxe vamale de 15% pe importurile de cărbune și gaze naturale lichefiate și de 10% pe cele de petrol și unele echipamente agricole.
Acestea sunt însă importuri mici, cu impact neglijabil, arată Reuters. În primele 11 luni, China a importat cu 52% mai puțin petrol din SUA decât în 2023, la aproximativ 230.000 de barili pe zi. Pe întregul an, reprezintă 1,7% din importurile de țiței ale Chinei, iar valoarea se ridică la 6 miliarde de dolari.
În ceea ce privește importurile de GNL din SUA, acestea au crescut, la 4,16 milioane de tone, având o valoare de 2,4 miliarde de dolari. Asta înseamnă 5,4% din importurile Chinei.
Uniunea Europeană ar putea fi următoarea pe lista lui Trump, după cum a lăsat să se înțeleagă în urmă cu două zile. Președintele american a amenințat de mai multe ori că va impune taxa vamale suplimentare blocului comunitar deoarece acesta nu tratează corect Statele Unite. Duminică el a spus că deficitul comercial al SUA cu UE este de 300 de miliarde de dolari, pentru ca după câteva minute să susțină că este de 350 de miliarde de dolari.
În realitate, datele Comisiei Europene arată că deficitul comercial al SUA în comerțul cu bunuri a fost în 2023 de 156,6 miliarde de euro. Însă SUA au un excedent comercial de 108,6 miliarde de euro în ceea ce privește serviciile. Asta înseamnă că deficitul comercial al SUA cu UE este de 48 de miliarde de euro, mai mic decât cel de 52 de miliarde de euro pe care îl au cu Canada.
Bruxellesul a pregătit un plan pentru cazul în care președintele american va impune tarife și Uniunii Europene, ce mizează pe recompense și constrângeri. Oficialii europeni se ofere să scadă taxele vamale la mașini și să cumpere mai multe gaze naturale lichefiate, produse agricole și armament din SUA, în condițiile în care Trump presează guvernele europene să cheltuiască mai mult pe apărare.
De asemenea, europenii amenință că ar putea adopta propriile taxe vamale, așa cum s-a întâmplat și în 2018, dar au semnalat și că un război comercial ar văduvi blocul comunitar de resursele necesare pentru a contracara influența Chinei.
Dar strategia include și măsuri ce vizează China, ce ar putea fi pe placul lui Donald Trump. Blocul comunitar și-ar putea coordona cu SUA măsurile comerciale împotriva Chinei, ar accelera implementarea controalelor la export și examinarea investițiilor străine. Totodată, cele două puteri ar începe negocieri pentru acorduri comerciale care să excludă China de pe piața aluminiului și a oțelului, de exemplu, dar și pentru a descuraja statul comunist să atace Taiwan, arată o analiză Rhodium Group.
Dar toate aceste măsuri trebuie aprobate de statele membre, iar analiștii spun că unele țări, precum Ungaria, Slovacia și chiar Germania s-ar putea împotrivi unor decizii drastice. Astfel, diviziunea cu privire la China și la politicile americane s-ar putea dovedi un test pentru supraviețuirea Uniunii Europene.
