SPECIAL Digi24. Regele Ferdinand, un om al regulilor

Czeke Attila, ministrul Dezvoltării, crede că „este ceasul al 12-lea pentru introducerea criteriilor de performanță în administrație”

Șoferii care vor plăti mai mult după eliminarea plafonării RCA

Cazul tinerilor români luați de ape în Italia. Operatorul de la serviciul de urgență, trimis în judecată la un an de la tragedie

Beyonce, coborâtă de urgență de pe platforma suspendată după o defecțiune în timpul concertului de la Houston

Guvernul adoptă, astăzi, ordonanța de urgență care taie sporul de condiții vătămătoare pentru bugetari

Protest la Ministerul Finanțelor. Angajații au oprit lucrul, nemulțumiți de tăierea sporurilor

Lucrări întârziate la Praid: „Cum Dumnezeu, pe niște informații extrem de previzibile, ei nu au capacitate să prevadă cât durează”

Restricții de navigație pe Dunăre din cauza secetei. Autoritățile intervin în zonele critice

Aproape 70 de persoane au fost implicate în două accidente grave pe DN2, în Bacău

Ferdinand nu s-a născut în România, ci la Sigmaringen, în Germania. Lipsit de moştenitori, Carol I îşi îndreptase atenţia spre fiii fratelui său, Leopold. În 1889, Ferdinand devine astfel principele moştenitor al României, iar în septembrie 1914, rege.

Cultivat, discret, curajos în momente-cheie, Ferdinand a fost un om al datoriei şi regulilor. Prima sa mare decizie a fost una dureroasă. La Consiliul de Coroană din 14 august 1916, regele a acceptat ca România să intre în război contra Germaniei natale, alături de Franţa, Anglia şi Rusia. Interesele româneşti în Transilvania erau servite mai degrabă de legăturile dinastice ale Reginei Maria. Era nepoata de frate a regelui Angliei, iar ţarul Nicolae al II lea al Rusiei era vărul ei.

Înfrângerea armatei române de către trupele germane şi dezintegrarea frontului rusesc din cauza revoluţiei bolşevice vor pune însă România la grea încercare. Regele Ferdinand a refuzat însă ratificarea păcii draconice de la Buftea, cu Germania, iar manevrele diplomatice ale reginei Maria şi ale lui Ion C. Brătianu au făcut ca România să aibă argumente serioase în negocierile de pace de la Paris. În 1920, marile puteri recunosc României drepturile asupra Basarabiei, Transilvaniei şi Bucovinei, drepturi confirmate încă din 1918 de proclamaţiile de unire.

La 15 octombrie 1922, regele Ferdinand şi regina Maria sunt încoronaţi regi ai României Mari la Alba Iulia. În 1921 se adoptase reforma agrară, promisă soldaţilor pe front şi victimelor represiunii din 1907, iar în 1923 va fi adoptată o nouă Constituţie, cu extinderea dreptului de vot.

Regele Ferdinand s-a stins din viață în 1927. A fost supranumit Ferdinand I Întregitorul pentru că ţăranii din Transilvania care îl asemănau cu Mihai Viteazul.