Exclusiv Marcel Boloș, la Interviurile Digi24.ro: Reforma asumată în PNRR înseamnă să reducem la jumătate cuantumul pensiilor speciale

Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat la Interviurile Digi24.ro că România și-a asumat „reforme dure” în Planul Național de Redresare și Reziliență, printre care și reforma pensiilor speciale. Acesta spune că pentru a îndeplini jalonul din PNRR, ar trebui redus la jumătate cuantumul pensiilor speciale, altfel, pentru fiecare reformă ratată, România pierde 700 de milioane de euro. „Ori ducem această cruce până la bun sfârșit, ori, abandonând-o, nu avem parte de banii care sunt în PNRR”, spune ministrul. În interviul acordat jurnalistului Alexandru Rotaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a vorbit și despre banii europeni care au intrat până acum, dar și despre celelalte reforme pe care România trebuie să le facă.

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 8 mai

Klaus Iohannis a discutat cu Biden despre candidatura sa la șefia NATO

Rareş Bogdan: „Ciucă e singurul candidat pe care îl susținem”

Incendiu puternic la o casă din Sectorul 2 al Capitalei. O persoană a murit

Un zoo din China a vopsit doi cățeluși în alb și negru

O conductă principală de apă din Târgu Jiu a fost avariată

Un șofer a băut și a consumat patru droguri diferite, apoi a plecat de la mare spre casă

Dineu cu fast în onoarea lui Xi Jinping la Paris

Producătorii au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat prețul la fel de mare

Principalele declarații:

• Reforma pensiilor speciale. Este un subiect și o reformă importantă pentru România pe care o avem prevăzută în PNRR și are un impact semnificativ, atât în termeni financiar cât și în termeni de buget. Comisia monitorizează sustenabilitatea pe care o avem pentru pensiile speciale și pentru pensii în general, adică cât ne ajung banii ca pe termen lung să putem să plătim aceste pensii speciale și să respectăm condițiile prevăzute în PNRR. Reglementăriile le putem structura în două părți: sistemul de pensii general și pensiile speciale, care în România au fost prevăzute în legi speciale și apoi reglementate în funcție de cum s-a considerat că e nevoie să fie acordate aceste stimulente.
• Eu nu am vrut să sugerez ideea că România nu este pregătită sau nu va implementa această reformă a pensiilor speciale. Am vrut să dau exemple de țări care analizează bine ce se întâmplă. Lituania (reforma sistemului fiscal) și Bulgaria (decarbonizare) și-au făcut analizele și au decis că nu aplică reforma și renunță la acei bani. Eu nu am spus acest lucru. 
• Avem criterii foarte dure pe care le avem asumate în PNRR. Noi venim din spate cu aceste criterii foarte dure.
• România și asumat aceste moficări dure? Din vremea ce au fost scrise, este limpede că noi acum suntem în fața unui fapt împlinit. Dacă în sistemul de pensii general avem 43,5% rata de înlocuire a veniturilor și în cele de pensii speciale avem până la 85%, atunci noi trebuie dacă menținem această discrepanță să argumentăm foarte bine de ce nu le aducem la același numitor comun. În termeni foarte simpli ar înseamnă că noi reducem la jumătate cuantumul pensiilor speciale însoțită această decizie de riscul depopulării acestor mari servicii publice de importanță națională.
• A doua modificare de fond ar fi baza de calcul. Aveam 6 luni, 12 luni consecutive, dau exemplu. Acum, baza de calcul în opinia Comisiei Europene ca să asigurăm criteriul de sustenabilitate ar fi luarea în calcul a tuturor veniturilor din perioada de contributivitate, deci pentru România ar însemna o schimbare de paradigmă care trebuie asumată. Această asumare este o decizie la nivelul Guvernului și în acest moment este prematură. Baza de calcul s-ar extinde nu doar la câteva luni care sunt convenabile, ci la toată baza de calcul.
• Dacă ne comparăm la sistemul de pensii general și ceea ce se întâmplă cu omul de rând, din respect față de marea masă de contibutori, ar trebui să aplicăm aceleași reguli care sunt o chestiune atât de normalitate cât și de moralitate. Dacă avem frați de suferință toată lumea, atunci trebuie să ne aliniem cu toții.
• Susțin așezarea în condiții de normalitate, cu toate că am subliniat că există rate de înlocuire în statele membre pentru care România nu face o distorsiune față de ce există la nivel european. Dar acele state sunt state dezvoltate cu un anumit nivel al PIB-ului și poate își permit.
• Astfel de discrepanțe există, la noi însă punem problema bazei de calcul. 
• Trebuie să aratăm că volumul de cheltuieli se reduce. Se poate întâmpla prin 2 modalități: ori reducem procentul care se aplică la baza de calcul, sau/și baza de calcul o extindem pe toată perioada de contributivitate a beneficiarului de pensie specială.
• Noi mai avem o sarcină grea, cea care urmează și mă refer la reforma pensiilor generale în care avem din nou trecut înlăturarea inechităților. Este normal și corect. Discutăm și de sustenabilitate.
• Aveți un exemplu de țară din UE în care sunt atâtea categorii care încasează pensii speciale? Nu am un exemplu de acest fel. Nu cred că există la nivelul UE, pentru că în momentul în care în România s-a creat prin legi speciale, fiecare cum a găsit fereastra de oportunitate a făcut diligențele necesare.
• Susțineți această „reformă dură” a sistemului de pensii? Dacă mă raportez la ceea ce este în sistemul de pensii general și văd reglementările din sistemul de pensii speciale, dar aici, foarte important, riscul de depopulare. Să plece forța de muncă din sistemele de apărare națională, ordine publică, să plece. Apărare națională, ordine publică, ministerul public, serviciile de informații intern extern sunt servicii importante, de bază, pentru România. 
• M-aș duce spre susținerea acestei reforme. Avem de înlăturat inechitățile. Înclin să cred că România trebuie să implementeze, asumându-și acest risc. Dar e opinia mea personală, nu este o decizie a Guvernului. Este o decizie prematură, poate ajungem totuși la o formă de conveniență cu Comisia Europeană.
• Avem totuși 5 milioane de beneficiari ai sistemului de pensii general și avem cei 250.000 de beneficiari ai pensiilor speciale, aproximativ. E nevoie de această solidaritate și normalitate. Lumea, pe bună dreptate, cere această stare de normalitate. 
• Depinde de decizia Guvernului, aceea de asumare a unui risc, asumare a unei reforme dure. 
• Această selectare a bazei de calcul în funcție de anumite oportunități este o nedreptate care poate fi corectată prin proiectul de lege privind pensiile speciale încât să avem toți aceeași bază de calcul.
• Sunt criterii precizate în PNRR. Nu l-a întocmit ministrul Boloș Marcel. Este întocmit de Guvernul României și Comisia tot timpul ne spune „noi nu avem nicio vină, voi ați scris acolo”. Sunt deciziile trecutului.
• Acesta este începutul reformelor grele. Urmează reforma pensiilor generale, reforma salarizării, reforma fiscală. Nu cred că România este în situația în care se poticnește la primul obstacol greu. 
• Ori ducem această cruce până la bun sfârșit, ori, abandonând-o, nu avem parte de banii care sunt în PNRR.
• Ministerul Muncii este coordonatorul de reformă în acest domeniu.
• E o decizie prematură în care să spunem „Guvernul nu va face această reformă”. Guvernul și Coaliția au de luat aceste decizii foarte grele.
• Câți bani vom pierde dacă nu se face reforma pensiilor speciale? 700 de milioane de euro pot fi pierduți la fiecare reformă nefăcută.
• În PNRR avem 3 piloni de reformă: 1.decarbonizarea; 2. reforma pensiilor (pensii speciale și pensii generale); 3. guvernanța companiilor de stat, încă nu vorbește nimeni de asta. 
• Se poate negocia cu Comisia în privința pensiilor? Renunțarea la aceste reforme, schimbarea sau modificarea lor, este exclus. Ce avem noi este acel plafon de 9,4% din PIB unde putem negocia. Gândirea a fost că pensiile speciale nu se includ, și nimeni nu a luat în calcul că pe termen lung va trebui să indexăm pensiile cu rata inflației și inflația va crește atât. 
• Rămâne Marcel Boloș în Guvern la rotativă? Oricine va fi ministrul MIPE care va vorbi doar de dragul de a da bine în public, mai devreme sau mai târziu va avea de suferit. Rostul ministrului Investițiilor Europene este de a spune clar condițiile pe care le are România de îndeplinit în PNRR ca să primească banii. Dacă eu aș spune că totul este roz și nu trebuie făcut nimic, m-aș descalifica profund profesional. Oricine își dorește să moară demn, și eu îmi doresc acest lucru. Și nu ar fi corect față de interesele României. Sunt foarte mulți bani în joc, responsabilitatea ministrului este de a spune clar ce condiții avem de îndeplinit. Decizia de a face și a pune în implentare un jalon vs. decizia de a pierde banii este o decizie a guvernului și a coaliției și cred că coaliția a dat dovadă de înțelepciune pentru România.
• Acum, văzând că flexibilitatea Comisiei tinde spre zero, atunci prefer să spun: acestea sunt condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească. 
• Am fost optimist în privința condițiilor de modificare a PNRR, dar văzând rigiditatea Comisiei, nu pot să vând gogoși pentru ca mai apoi să ajungem cu PNRR în haos.
• Vă doriți să rămâneți în Guvern? Nu depinde de dorința mea. Oricine care a pornit o serie de proiecte și a inițiat o serie de reforme și-ar dori să continue. Fiecare își face însă un bilanț personal. Mi-a trebuit două luni ca să fiu la zi.
• Schimbarea ministrului poate să influențeze cursul firesc al cererii de plată, dar asta nu e un motiv pentru care nu s-ar produce rotativa.
• Ar fi bine să se amâne rotativa până după depunerea cererii de plată numărul 3? E de dorit să închidem această activitate, pentru România vorbesc, din punct de vedere al interesului pe care îl are România ca țară și cred că prima dată ar fi bine să se finalizeze cererea de plată și după aceea să se producă rotativa. Nu este decizia mea. Dacă terminăm la început de iunie și avem toate documentele, noi am încercat să depunem cererile când am considerat că avem toate documentele solicitate de Comisie. Luna iunie poate însemna depunerea cererii și după se poate întâmpla rotativa, dar este decizia Coaliției.
• Câți bani au intrat din PNRR în România? 6,3 miliarde de euro avem în cont, 650 de milioane de euro avem plătiți.
• De ce nu se fac plățile? Pentru că șantierele de abia acum se deschid. Sunt 11,9 miliarde de euro semnate. Pe 16 mai începe accesarea oficială a celui de al doilea buget, pentru politica de coeziune, 46 de miliarde de euro.
• Este un moment istoric pentru România. Nu vom mai avea niciodată atâția bani și e bine să dăm dovadă de maturitate și solidaritate pentru ca investițiile să se implementeze, astfel încât România din 2026 să fie una profund modernizată și reformele să fie implementate.
• Dacă nu sunt finalizate proiectele și reformele ce se întâmplă? Aici intervine sancțiunea și plata parțială a cererilor de plată care își urmează cursul. Da, trebuie să dăm o parte din bani înapoi.
• Anul 2023 va fi și unul de cotitură, și 2024, pentru că în piață apar foarte multe lucrări de investiții pe care le vom derula. Riscul ca să nu putem implementa proiectele pentru că nu avem constructori este un risc real și noi pregătim un pachet de măsuri tocmai pentru a preveni acest risc și al diminua pe cât posibil.