Restructurarea politicii externe românești (VI)

Data publicării:
Dan Mihalache
Dan Mihalache
Ambasadorul României în Cipru
Dan Mihalache este în momentul de față Ambasadorul României în Cipru. Este dr. în Științe Politice, specialitatea Relații Internaționale. De-a lungul timpului, a fost deputat în Parlamentul României, membru al Parlamentului European, consilier al Primului-ministru, Secretar General Adjunct al Guvernului, Secretar General al Senatului, Consilier Prezidențial și șef al Administrației Prezidențiale, Ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, face un gest explicativ cu mana
Foto: Facebook / Dan Mihalache

Acest articol încheie seria celor dedicate restructurării politicii externe românești. Între timp există o nouă conducere a ministerului de externe. Este bine că această conducere este politică, dar ea trebuie în același timp să se sprijine pe expertiză și pe o înțelegere a mecanismelor și problemelor de rezolvat. Altfel, există riscul să eșueze foarte rapid, „înmormântată” de un aparat rezistent și de o gamă problematică foarte complexă a cărei gestiune nu înseamnă doar un ministru, ci o echipă articulată.

În episoadele anterioare am analizat pe rând nevoia ca Ministerul Afacerilor Externe să își recâștige rolul în arhitectura organizațională a statului, restructurarea conceptuală a politicii externe românești, relația cu românii de pretutindeni și activitatea consulară, precum și reformarea politicii de personal a MAE. Am ajuns la un ultim aspect, care, deși indispensabil, este discutat rar și mai degrabă în cheie populistă: acela că diplomație fără bani nu se poate. Sigur, este mai facil și mai spectaculos să vorbim despre cât costă chiria pentru avionul prezidențial sau despre reședința unui ambasador. Dar realitatea este că fără o investiție serioasă în susținerea politicii externe rezultatele nu vor fi niciodată pe măsura așteptărilor.

Diplomație fără bani nu se poate!

Diplomația înseamnă investiție!

Studiile arată că România alocă unul dintre cele mai mici bugete pentru diplomație din Europa Centrală și de Est, raportat la populație și PIB. În 2023, bugetul Ministerului Afacerilor Externe al României a fost de aproximativ 253 milioane de euro, în scădere față de 2022. Comparativ, în 2022, Ungaria a alocat 638 milioane euro, iar Polonia 625 milioane euro. La cheltuieli diplomatice pe locuitor, România alocă 14 euro per locuitor. Doar Bulgaria stătea mai rău ca noi cu 12,5 euro per locuitor. În schimb, Estonia și Ungaria se află în top cu 69 de euro, respectiv 66,5 euro pe locuitor. Ca procent din PIB nominal, România ocupă al treilea loc din coadă cu 0,09%, în timp ce media regională era de 0,2%. Ca proporție din PIB-ul la paritatea puterii de cumpărare, România se află pe ultima poziție în clasamentul regional.

În 2025, una dintre cele mai importante scăderi bugetare se regăsește la MAE, căruia i se alocă mai puțin cu aproape 19% comparativ cu 2024.

Subfinanțarea diplomației românești afectează negativ capacitatea țării de a-și îndeplini obiectivele de politică externă și de a-și menține reprezentanțele diplomatice în condiții adecvate.

La acest capitol ar trebui urmate câteva linii strategice.

Salarizarea

În primul rând este nevoie de o reașezare decentă și actualizată a nivelurilor de salarizare. În ciuda unei întregi mitologii care există privind salariile din MAE, ele nu sunt deloc atractive. Așa cum am mai spus și anterior, la nivel de intrare, salariul de debutant este mai mic decât cel al unui casier de supermarket.

Haideți să vorbim și despre nivelul de salarizare pentru ambasadori, unde există la fel de multă poveste și percepții care nu corespund realității. Ca să fie limpede, un ambasador într-o țară a UE are un nivel de salarizare undeva în jur de 4700 de euro, cam cât un IT-ist (debutant spre mediu) în București. De aceea, o parte din personalul MAE fuge spre acele misiuni care sunt mai bine salarizate din cauza sporurilor de periculozitate. Îmi aduc aminte cu umor cum i-am oferit unui tânăr din MAE posibilitatea de a lucra la consulatul din Londra și mi-a spus spășit că ar prefera Cahul, Chișinău, Kiev sau Cernăuți din rațiuni de salarizare.

Ultima actualizare a bazelor de calcul aferente salariilor în valută ale membrilor misiunilor diplomatice și consulare ale României din străinătate a fost realizata la jumătatea anului 2004.

Cu toate că în cursul anului 2024, la 20 de ani la actualizarea anterior menționată, veniturile personalului MAE din serviciul exterior au fost indexate cu un procent de 10%, nivelul de salarizare practicat pentru diplomația românească se situează încă mult în urma nivelurilor practicate de majoritatea diplomațiilor din Uniunea Europeană și chiar din alte țări din afara UE, aflate sub nivelul economic al României.

Aceeași situație o regăsim și în ceea ce privește veniturile salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în aparatul central al MAE. Ulterior aplicării legislațieiunitare a salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu anul 2017, un procent de aproximativ 30% din angajații ministerului au încasat salarii diminuate cu sume cuprinse între 200 și 3000 de lei.

Totodată, au fost înregistrate o serie de discrepanțe între veniturile obținute de cătrediplomații încadrați pe funcții de execuție și cei încadrați pe funcții de conducere, asumarea responsabilităților unei funcții de conducere pentru diplomați cu grade mari (ministru consilier, ministru plenipotențiar, ambasador) nemaifiind în multe situațiiatractivă.

Cheltuieli

În al doilea rând trebuie să existe un mecanism de simplificare a efectuării și raportării cheltuielilor. Un șef de misiune semnează lunar o căruță de hârtii care includ raportări despre: numărul de km efectuați de mașini, banii de protocol, orice masă având tot felul de documente justificative adiacente, fișele de prezență, etc. Am ajuns într-un punct în care teama de abuz a generat o suprabirocratizare. Nu știu ce se întâmplă cu aceste hârtii, în afara faptului că fac impracticabile culoarele ministerului din cauza fișetelor în care se stochează aceste hârtii inutile.

În al treilea rând, poate mai important, Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să își organizeze un fond accesibil ambasadorilor, dar aflat la dispoziția ministrului, care să poate fi accesat și folosit rapid pentru proiecte speciale, fără proceduri excesive și greoaie. Dinamica relațiilor internaționale în lumea de azi are o componentă importantă de lobby și de comunicare. Dacă nu înțelegem aceste lucruri, suntem în afara modernității. Iar pentru lobby și comunicare trebuie bani, care să fie dispuși de ministru la solicitarea ambasadorilor. Dacă există în acest lanț decizional prea mulți funcționari care își dau cu părerea pe oportunitate și întârzie răspunsul zile în șir, este posibil ca proiectele să fie tardive și să nu își atingă obiectivele.

Baza materială a ministerului

În fine a patra temă se referă la nevoia de a „apuca taurul de coarne”, cum se spune, în ceea ce privește restructurarea și refacerea bazei materiale a ministerului.

Clădirile, fie ele în București, fie ale misiunilor diplomatice, nu sunt un fel de fantezie. Ele sunt o carte de vizită prin care un stat arată prestigiu, respect, seriozitate sau nu. Ce să își imagineze un diplomat sau invitat străin care intră în clădirile românești și vede o atmosferă vetustă, prăfuită, lipsită de modernitate?! Nemaivorbind de faptul că anumite situații tind să devină comice, de pildă faptul că MAE își are sediul în continuare într-o clădire cu risc seismic, că până nu demult clădirea Ambasadei române la Washington nu mai avea autorizație de la pompieri, că la Tokyo nu mai există aviz pentru risc antiseismic. Și exemplele pot continua.

De aceea, este nevoie de o gândire strategică în ceea ce privește baza materială a ministerului. MAE are nevoie de un proiect special de reconstrucție a bazei materiale, nu punctual, ci în ansamblul lui.

La nivelul ministerului trebuie creată un fel de mini-regie care să gestioneze acest aspect independent de problemele financiare și economice curente. Un asemenea plan strategic ar trebui să includă elemente precum:

  • La nivelul Bucureștiului, construcția unui nou sediu al ministerului, care poate să fie pe terenul Clubului Diplomatic, spre exemplu, care să unifice toate serviciile care astăzi sunt în diverse sedii, răspândite prin capitală.
  • O evaluare a proprietăților pe care România le are în lume și o decizie în ceea ce privește menținerea, vânzarea sau reabilitarea lor. Cazurile cele mai clare sunt sediul Misiunii de la New York, în legătură cu care MAE trebuie să decidă dacă îl vrea demolat, intrat într-un parteneriat sau reconstruit. Dar nu poate rămâne așa cum este acum. Un alt exemplu este clădirea Ambasada României la Bonn care servește acum drept Consulat General, o clădire mare care este nefuncțională pentru că a fost destinată inițial ca ambasadă, nu ca oficiu consular.
  • De asemenea, ministrul va trebui să ia o decizie privind vânzările unor active, iar banii astfel adunați să fie folosiți pentru reconstrucția activelor care merită refăcute, clădiri istorice, precum cele care găzduiesc Ambasada de la Praga sau Montevideo.

În loc de concluzii

Politica externă românească are nevoie de un proces de reflecție și de reconstrucție conceptuală, organizatorică și administrativă, dincolo de mecanica diplomatică de zi cu zi. Acest document se vrea a fi începutul unei dezbateri.

Am atins doar câteva din cele mai importante teme care ar trebui să ne preocupe pe toți cei care ne dorim o politică externă românească eficientă, deopotrivă pragmatică și bazată pe valori, adaptată vremurilor și orientată spre succes.

România nu are voie să continue inerțial. Perpetuarea în actuala paradigmă comportă riscuri majore, nu atât sau nu doar în relațiile noastre externe, ci și în interior, în adâncirea neîncrederii cetățenilor în capacitatea liderilor politici de a le reprezenta interesele. Această stare de fapt nu este, totuși, atât de dificil de depășit. Ingredientele principale sunt curajul și voința politică la vârf.

Partenerii noștri
Playtech
Piedone nu mai are voie să conducă ANPC. Decizia procurorilor DNA. Detalii de ultimă oră
Digi FM
Soția lui Diogo Joto, prima declarație după moartea starului de la Liverpool. Fanii au reacționat: „Fii...
Pro FM
Lady Gaga, complet nemachiată pe scenă în Las Vegas. Imaginile inedite cu artista sunt acum virale
Film Now
Jane Fonda, despre relația complicată cu tatăl său, actorul Henry Fonda: „Nu-l mai văzusem așa. A fost...
Adevarul
Vacanța de coșmar a unui român pe litoralul din Bulgaria: „O mizerie de nedescris. Pe scaune găseai meniul de...
Newsweek
PSD anunță că CASS la pensie se va plăti de la 4.000 lei. 789.000 pensionari vor lua mai mulți bani
Digi FM
Adevărul despre moartea lui Felix Baumgartner. Procuror: „Ce știm cu certitudine este că a avut o fractură la...
Digi World
Care e temperatura ideală la care să-ți speli hainele. Ce setare trebuie să alegi ca să elimini microbii din...
Digi Animal World
„Cel mai rar urs” din lume, surprins de o cameră de supraveghere. Cum arată animalul care locuiește în...
Film Now
Katie Holmes și Joshua Jackson, mișcare surpriză la 22 de ani de la finalul „Dawson's Creek”. Fanii, uluiți...
UTV
Nadia Comăneci, mesaj emoționant pentru Mihaela Rădulescu după moartea lui Felix Baumgartner: „Ce tragedie...