Editorial Produse alimentare retrase/rechemate – o problemă care nu este tratată decât ca o simplă statistică. Sau poate nici măcar atât

Data publicării:
Alin Prunean
Alin Prunean
Deputat REPER
Alin Prunean este deputat REPER de Sălaj, membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.
carne si produse lactate
Foto: Profimedia Images

De o vreme bună încoace, suntem derutați de atatea informații cu privire la alimente: ba că pot provoca te miri ce boli, ba ca “bio” nu e chiar aşa cum zice eticheta, ba că sunt prea mult tratate şi cosmetizate, ca să fure ochiul, ca să fure la gramaj, ba că tehnicile de marketing ne manipulează şi se pune pe raft, taman unde trebuie, produsul care trebuie să ne atragă cel mai mult, ca să il punem in coş, ca să crească vânzările, ba una, ba alta.

Sigur că e uşor să devenim confuzi: cu coşul în mână, prin magazine, suntem inevitabil atraşi de produse care sunt colorate şi ambalate frumos, miros bine, sunt bune la gust, sunt produse de o firmă bine-cunoscută; unde mai pui că reclamele ne-au zăpăcit cu promovarea lor, că sunt sănătoase, că sunt adorate de toate vârstele, că aia, că aialaltă. Oferta e mare, deruta creşte şi ea, aşa că ne descurcăm cum putem: ne luăm, care după propriile pofte, care după sfaturile nutriţioniştilor, care după reclamele care ne sucesc minţile, care după sfaturile unor prieteni şi, bineînţeles, după propria putere de cumpărare.

Cumpărăm unele produse pentru propriul consum, altele ajung în coşul nostru ca să facem o surpriză părinţilor, destul de multe dintre ele fiindcă ne trag de mânecă cei mici şi ne privesc cu ochi rugători. Unele produse le cumpărăm fiindcă suntem convinşi că sunt bune pentru sănătate, pentru aport nutriţional şi balanţă energetică, altele pentru că s-a schimbat sezonul şi schimbăm şi noi fructele pe care le mâncăm, unele pentru că vrem să facem o masă mai festivă cu prietenii, altele pentru că mai cedăm şi noi ispitei şi mâncăm sau bem ceva care ne face să ne simţim un pic vinovaţi – că e prea dulce sau prea gras sau prea mult, orice facem, tot la magazine ajungem.

Doar că se întâmplă, din când în când, să aflăm că unele produse au fost retrase de la raft, că prezintă pericol pentru populaţie. Atunci ni se face carnea tare și pielea de găină și cotrobăim disperaţi în amintirile recente, să ne lămurim dacă le-am cumpărat şi noi sau nu. Ne sunăm părinţii și prietenii şi verificăm şi cu ei informaţia şi impactul. Întoarcem problema pe toate feţele, dar ştim că noi doar discutăm. Disperarea e maximă, când îi întrebăm pe copii dacă le-au mâncat deja.. bineînțeles că le-au mâncat deja.

Ce facem de aici încolo? Unele magazine primesc marfa înapoi chiar dacă nu mai ai bonul fiscal, altele nu. Unele informaţii despre produsele retrase ajung la noi, unele nu. Nu vom şti întotdeauna despre un produs alimentar cumpărat că ar trebui să nu fie mâncat. Sau nu vom afla asta în timp util. Că şi “util” ăsta e relativ. La fiecare dintre noi.

Dacă vreau să ştiu, oficial, care sunt produsele considerate potenţial periculoase şi retrase de la raft, sursa e site-ul Asociaţiei Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – ANSVSA. Lista de acolo îmi provoacă mai întâi un blocaj, apoi vin nervii şi indignarea, apoi mă stăpâneşte deplin îngrijorarea.

E o listă cu produse retrase, pe ani, începând cu 2016. Cu cât trece timpul, cu atât mai multe produse. Şi mă întreb de ce mai multe? Fiindcă sunt controalele mai drastice? Citesc şi mă lămuresc: niciun anunţ de retragere a produselor nu este făcut de ANSVSA însăși, ci toate de către distribuitori, magazine, producători etc.

Şi vreau să ştiu mai multe şi citesc mai departe. E groaznic! Cele mai multe produse retrase sunt din rândul celor consumate pe scară largă de către copii şi tineri: dulciuri, chipsuri, cereale, îngheţată, biscuiţi, sucuri, iaurturi, fructe! Şi ce branduri au unele! Şi ce motive de retragere: Salmonella, Listeria, Ochratoxina A, E Coli O26, Patulina (toxină), 2-Cloroetanol, oxid de etilenă, reziduuri pesticide, alergeni, corpuri străine (bucăţi de sârmă, de plastic) etc. Unele anunţuri nu spun nimic despre motivul retragerii, rămân lacunare şi parcă relaxate - oare ce-o mai fi fost aici?! - precum exemplul de mai jos:

http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2018/04/Retragere-Vitalgrana-Choco-Balls-Profi-03.04.2018.pdf

Fiindcă m-am îngrozit destul, încerc să înţeleg cum funcţionează procesul acesta al retragerii/rechemării produselor. Proprietar de proces, înţeleg eu, este ANSVSA, care este autoritatea competentă. Există pe site o procedură şi formulare pentru acest proces, însă m-am lămurit uşor că sunt probleme mari acolo. Toate hibele astea într-un proces care ar trebui să ne asigure nouă mai multă siguranţă, în calitate de consumatori de produse alimentare, să ne asigure o alimentaţie fără riscuri sau să le minimizeze măcar. Păi, procedura este emisă, dar nu reiese nici cine a întocmit-o, nici la ce dată a fost întocmită, nici la ce dată a intrat în vigoare, nici după ce perioadă se revizuieşte, nimic!

Bine-bine, dar ce se întâmplă după postările acestor anunţuri? De unde ştim câţi cumpărători au aflat de problemă şi câţi nu? Câtă marfă din cea deja vândută a fost recuperată de la cumpărători? Ce se poate face şi ce se face concret, pentru ca aceste acţiuni de retragere să aibă efect cât mai mare? Care sunt efectele asupra sănătăţii populaţiei? De unde ştim că unii consumatori nu au avut probleme datorate produselor ingerate, dar nu le-au cunoscut cauzele? Putem îmbunătăți comunicarea cu consumatorii, cu magazinele, cu spitalele, cu medicii, astfel încât aceste informaţii să ajute mai mult? Putem creşte responsabilizarea? Se face o analiză a acestor date, incidenţe, cazuri, statistici?

Nu am răspuns decât la o singură întrebare. Ştiu doar cine trebuie să facă toate acestea, dar nu ştiu dacă le face. Şi nici cum le face. Şi nici cât de des le face. Şi nici cu câtă răspundere le face.

Şi fiindcă toate emoţiile astea m-au încercat îngrozitor şi am rămas cu o îngrijorare teribilă, am transformat-o în preocupare şi m-am adresat în mod direct ANSVSA. Am trimis o adresă oficială cu toate întrebările acestea şi aştept un răspuns oficial şi responsabil. La nivel personal simt un fel de datorie faţă de fiecare bolnav care nu îşi poate explica de unde i-au apărut unele probleme, fiindcă nu poate face conexiunea cu un aliment pe care îl consumă frecvent. Faţă de fiecare cumpărător anonim în parte. Şi bineînţeles, faţă de viitor, pe care îl vreau mai sănătos.

Pentru că sănătatea e mai importantă decât orice!
Adresa oficială trimisă către ANSVSA o puteţi găsi aici: http://www.cdep.ro/interpel/2022/i7279A.pdf

Partenerii noștri