Bani puţini, operaţii puţine

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 23 mai

Încăierare pe funcții între oameni de știință

Florian Coldea, fostul șef al SRI, este audiat la DNA

O femeie a fost atacată din senin pe o stradă din București. Agresorul a fost reținut

Caz revoltător la Craiova. Momentul în care o tânără cu dizabilități este umilită de un șofer de autobuz

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 22 mai

Șeful Armatei avertizează

Explicația primarului PSD din Gorj după ce a picat testul antidrog

Când va fi gata tunelul care va lega Europa de Africa

Cei care suferă cel mai mult din cauza subfinanţării sistemului sanitar sunt pacienţii. La Institutul Inimii din Cluj-Napoca, sunt bolnavi care au fost nevoiţi să aştepte pentru o intervenţie chirurgicală aproape 6 luni.

În România, se fac operaţii pe cord doar în Cluj, Bucureşti, Tîrgu Mureş, Timişoara şi Iaşi. Numai la Institutul Inimii din Cluj-Napoca s-ar putea realiza, dacă ar exista finanţarea corespunzătoare, peste 900 de intervenţii, potrivit specialiştilor.

"Putem să efectuăm un număr limitat de intervenţii chirurgicale. Noi, de exemplu, suntem finanţaţi pentru 450 de operaţii pe an şi am făcut anul trecut 650 cu aceşti bani", precizează Adrian Molnar, director medical la Institutul Inimii din Cluj-Napoca.

"Din păcate, nu se fac destule intervenţii chirurgicale pe cord. Noi suntem, din păcate, pe ultimul loc. Pe ultimul loc ca şi intervenţii chirurgicale pe cord şi aici spun că se fac undeva la 4.000 de operaţii la o populaţie de 20 de milioane, este mult sub ce ar trebui să fie", susţine Horaţiu Suciu, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Tîrgu Mureş.

Lider european în acest domeniu este Germania. Acolo, la o populaţie de 80 de milioane de locuitori, se realizează anual peste 100.000 de astfel de intervenţii. Şi vecinii noştri din Ungaria stau mai bine la acest capitol: fac 7.000 de operaţii pe cord în fiecare an.