Cheltuieli decontate parţial

O șansă în plus la viață pentru pacientele cu cancer la sân. Primul centru din țară unde acestea sunt tratate după reguli germane

Silviu Predoiu, fost șef al SIE și candidat la prezidențiale: „Nu știu dacă a fost comunism în România”

Cum va fi vremea în noaptea de Înviere și unde va ploua: „Ne apropiem de pragul unei zile de vară”

Directorul DSVSA Tulcea, prins luând șpagă și când arunca în WC parte din bani. Procurorii au spart toaleta ca să recupereze banii

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Fără o reformă fiscală, economia României riscă să ajungă în categoria „junk”. Dăianu: „Reducerea cheltuielilor nu e de ajuns”

Nicolae Sârb este din Alba Iulia și are o vechime în muncă de peste 35 de ani, din care 24 a lucrat în mină. Din cauza efortului fizic făcut, coloana vertebrală i-a fost afectată. Acum, din cauza unor documente întocmite greşit, nu poate demonstra că boala de care suferă este de natură profesională.

"Dacă se decontează doar 25%, ar trebui și eu să contribui doar cu 25% la CAS din salar, așa mi se pare corect. Dacă mergeam într-un alt spital, nu la medicina muncii, tot la fel se proceda", susţine bărbatul.

"Toate cazurile care vin spre internare vin cu suspiciunea de boală profesională. Aceasta poate să se confirme sau să se infirme. Un pacient nu-l poți da afară din clinică pentru că după trei sau patru zile de cercetări ai constatat că nu e boală profesională și să-i spui că situația dumnitale nu mă mai interesează", precizează conf. dr. Lucian Tefas, medic primar - medicina muncii.

Din cauza limitărilor impuse de lege, Clinica de Medicina Muncii din Cluj lucrează lunar în pierdere. Aşa se face că datoriile acumulate anul trecut de clinica aflată în subordinea Spitalului Judeţean ajung la aproape 240.000 de lei.

"Din 60 de cazuri ni se plătesc 30. Dacă asta nu e o cale sigură spre faliment, atunci nu mai știu eu ce înseamnă faliment", spune medicul Lucian Tefas.

"Pentru alte afecțiuni, valoarea rămasă nedecontată este 237.209 lei. Acești bani au fost cheltuiți de Spitalul Județean, care nu s-au mai întors niciodată", precizează Monica Costin, director de îngrijiri medicale în cadrul Spitalului Judeţean Cluj.

Situația este similară în toate cele șase clinici universitare de medicina muncii din ţară.

"De exemplu, un astm bronșic dacă constatăm că nu are legătură cu locul de muncă, ci este un astm bronșic obișnuit, pe care l-a dobândit probabil genetic sau de altă natură, atunci există această limitare, în sensul în care pentru zece pacienți externați, care nu au boală profesională, casa de sănătate decontează doar pentru 2,5 pacienți", explică Horațiu Moldovan, medic de medicină a muncii.

Reprezentanții clinicilor de medicina muncii din țară au depus sesizări la Ministerele Sănătății și Muncii, însă până acum nu au primit niciun răspuns.