Somnul insuficient poate duce la probleme cardiace. Este concluzia specialiştilor din domeniul sănătăţii care ştiu de multă vreme că există o legătură între lipsa somnului şi bolile cardiovasculare. Un nou studiu arată că doar câteva nopţi de somn insuficient pot declanşa mecanisme inflamatorii la nivel molecular, chiar şi în rândul tinerilor sănătoşi, scrie News.ro.
Studiul arată că lipsa somnului poate fi clar asociată cu un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral şi fibrilaţie atrială.
Rezultatele cercetării pot avea implicaţii clinice importante pentru prevenţia bolilor de inimă şi pentru educaţia pacienţilor cu risc cardiovascular.
Cu ce riscuri e asociată lipsa somnului chiar și la tinerii sănătoși
Sănătatea inimii este influenţată de mai mulţi factori de stil de viaţă, inclusiv somnul, alimentaţia şi activitatea fizică.
Studiul recent evidenţiază efecte moleculare concrete după doar câteva nopţi de somn restricţionat, aducând argumente solide pentru includerea somnului în strategiile de prevenţie cardiovasculară.
Chiar şi trei nopţi de somn insuficient activează mecanisme moleculare asociate unui risc crescut de probleme cardiace, notează autorii recentului studiu. Ei au investigat modul în care privarea de somn afectează biomarkerii (în acest caz, proteine), care sunt asociaţi cu bolile cardiovasculare.
Studiul a fost coordonat de Universitatea Uppsala şi publicat în revista Biomarker Research.
Ce concluzii au cercetătorii
Cercetătorii au analizat proteinele inflamatorii din sânge. Acestea sunt molecule pe care corpul le produce în momentul în care este supus stresului sau atunci când luptă cu o infecţie.
Multe dintre aceste proteine au fost deja asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cum ar fi insuficienţa cardiacă şi boala coronariană.
Astfel, când aceste proteine rămân la niveluri ridicate pentru o perioadă îndelungată, ele pot deteriora vasele de sânge şi pot creşte riscul unor probleme precum insuficienţa cardiacă, boala coronariană sau fibrilaţia atrială (bătăi neregulate ale inimii).
Studiul a inclus 16 bărbaţi tineri şi sănătoşi care au petrecut mai multe zile într-un laborator, unde regimul participanţilor, de la mâncat până la nivelul de activitate şi expunerea la lumină, a fost atent controlat.
Participanţii au urmat două regimuri: trei nopţi de somn normal (8,5 ore) şi trei nopţi de somn restricţionat (4,25 ore).
În ambele regimuri s-au recoltat probe de sânge dimineaţa şi seara, iar participanţii au efectuat un exerciţiu fizic de intensitate ridicată cu durata de 30 de minute.
Apoi, cercetătorii au măsurat aproape 90 de proteine diferite în probele de sânge. Ei au constatat că privarea de somn a determinat o creştere evidentă a markerilor inflamatori asociaţi cu bolile de inimă.
Deşi exerciţiul fizic în mod obişnuit stimulează proteine benefice, care susţin sănătatea creierului şi a inimii, aceste reacţii au fost mai slabe după un somn prost.
„Multe dintre studiile de amploare care au analizat legătura dintre privarea de somn şi riscul de boli cardiovasculare s-au concentrat, în general, pe persoane ceva mai în vârstă, care au deja un risc crescut pentru astfel de boli. De aceea, este surprinzător faptul că nivelurile acestor proteine au crescut în mod similar şi la tineri perfect sănătoşi, după doar câteva nopţi de somn insuficient. Acest lucru înseamnă că este important să subliniem rolul somnului pentru sănătatea cardiovasculară chiar de la o vârstă fragedă”, spune dr. Jonathan Cedernaes, medic şi conferenţiar la Universitatea Uppsala, care a derulat studiul, citat într-un comunicat.
Autorii studiului subliniază că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a investiga cum pot varia aceste efecte în cazul femeilor, persoanelor în vârstă, pacienţilor cu boli cardiace sau celor cu tipare de somn diferite.
Echipa de la Uppsala speră că cercetările în curs vor contribui la elaborarea unor ghiduri mai bune privind modul în care somnul, exerciţiul fizic şi alţi factori de stil de viaţă pot fi valorificaţi pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.
Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători de la Spitalul Universitar Akershus şi Spitalul Universitar Sahlgrenska.
Editor : Iulia Bălăianu
