Dezbateri aprinse pe reforma în gimnaziu. Membru al Academiei: Nu prea înţeleg astea cu educaţie pentru drepturile copilului

Peste 500.000 de elevi primesc masă caldă la cursuri. Cum arată pauza de prânz în școlile din mediul rural

„Maru” l-a abandonat în stradă pe prietenul său Rareș Ion. Buletinul victimei, găsit în casa dealerului, la percheziția procurorilor

Silviu Predoiu, fost șef al SIE și candidat la prezidențiale: „Nu știu dacă a fost comunism în România”

Cum va fi vremea în noaptea de Înviere și unde va ploua: „Ne apropiem de pragul unei zile de vară”

Directorul DSVSA Tulcea, prins luând șpagă și când arunca în WC parte din bani. Procurorii au spart toaleta ca să recupereze banii

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Marius Andruh, membru al Academiei Române: „Nu prea înţeleg astea care nu erau pe vremea mea. Disciplinele astea de se cheamă educaţie interculturală, educaţie economică şi mai ales educaţie pentru drepturile copilului. Dar ce, doamne iartă-mă, învaţă copilul ăla o oră pe săptămână, un an de zile la ce drepturi are? Cel mult, să se ducă să facă scandal la părinţi că are şi el dreptul la opinie”.

Remarca academicianului a fost considerat de unii participanţi la dezbatere ca o încercare de a stopa reforma educaţiei.

Ana Măiţă, Asociaţia Mame pentru Mame: „Nici unul dintre cei care au aplaudat în sală la această remarcă nu face cinste profesiei, nu face cinste învăţământului”.

Alexandru Manda, reprezentant al elevilor: „Nu pot să cred că un membru al Academiei Române are această părere despre drepturile copilului şi avem cei mai abuzaţi copii din UE şi noi, în sistemul de învăţământ, educăm nişte copii obedienţi şi care merg pe vechiul principiu: capul plecat, sabia nu-l taie”.

Propunerea de eliminare a studiului limbii latine a iscat şi ea discuţii aprinse.

Theodor Georgescu, lingvist: „Vorbim de patul lui Procust, de cutia Pandorei, toate acestea sunt elemente ale antichităţii. Dacă nu le cultivăm în şcoală, atunci copiii vor crede că sunt fotbalişti”.

Dezbaterea nu a fost una aplicată, ci mai mult ocazia prezentării unor puncte de vedere.

Adrian Curaj, ministrul Educaţiei: „Ne uităm la clasa pregătitoare, la clasa I, a IV-a, a VIII-a, dar nu reuşim să ne uităm un pic la ansamblu. Din acest motiv, ne e greu să fim clari cu ce aşteptări avem”.

Pe platforma virtuală unde se primesc propuneri s-au exprimat deja peste 18.000 de români. Un sondaj arată că aproape 40% dintre ei ar susţine a variantă de plan-cadru care pune accentul pe ştiinţe şi tehnologii, cu mai puţine discipline obligatorii şi opţionale mai variate. Dar oamenii nu apreciază păstrarea Religiei în trunchiul comun, lipsa orei de dirigenţie şi reducerea orelor de limba română pentru clasa a V-a.