Eduard Hellvig, despre legile „Big Brother”: „SRI se confruntă cu restricții”
Eduard Hellvig a vorbit despre legile „Big Brother” declarate neconstituționale de CCR. „Plec de la premisa că deciziile Curții Constituționale reprezintă baza de pornire a unui efort necesar și urgent de adaptare a legislației specifice la dinamica riscurilor. SRI nu are drept de inițiativă legislativă, așa că nu își poate asuma substituirea, pe fond, a competențelor de legiferare ale altor autorități. Însă instituția noastră este parte în procesele de consultare și avizare a proiectelor normative cu impact pentru securitatea națională. Drept urmare, Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie și a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităților de interes public și protejarea libertăților individuale. Deocamdată, vidul legislativ afectează potențialul operațional al Serviciului, cu consecințe greu de anticipat asupra securității naționale. Practic, SRI se confruntă cu restricții privind recursul la anumite capabilități tehnice, cu efecte negative în instrumentarea unor cazuri relevante în care este afectată siguranța națională. Și, din păcate, în majoritatea situațiilor, aceste capacități nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare. Nu vă ascund că în această sferă intră inclusiv amenințări de natură teroristă”, a declarat Eduard Hellvig în interviul acordat Agerpres.
Cât despre presiunile asupra SRI, Eduard Hellvig spune că acestea au existat și că s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice. „Unul dintre principiile care mă ghidează este că un serviciu de informații al unei democrații consolidate nu are ce căuta în competiția politică. Pentru a-și putea îndeplini menirea de a proteja securitatea națională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice și vă asigur că voi face tot ceea ce ține de mine în acest sens”, a afirmat șeful SRI.
Eduard Hellvig a mai spus că una dintre prioritățile SRI este contracararea amenințărilor la adresa securității naționale asociate fenomenului corupției, „în condițiile în care, în ciuda progreselor înregistrate, e necesară în continuare consolidarea capacității administrative de stopare a cazurilor de mare și mică corupție”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
