„Portița” prin care mari dosare de corupție ar putea fi invalidate. Decizia ține de CCR

Silviu Predoiu, fost șef al SIE și candidat la prezidențiale: „Nu știu dacă a fost comunism în România”

Cum va fi vremea în noaptea de Înviere și unde va ploua: „Ne apropiem de pragul unei zile de vară”

Directorul DSVSA Tulcea, prins luând șpagă și când arunca în WC parte din bani. Procurorii au spart toaleta ca să recupereze banii

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Fără o reformă fiscală, economia României riscă să ajungă în categoria „junk”. Dăianu: „Reducerea cheltuielilor nu e de ajuns”

Recalcularea pensiilor se apropie de final, cu o întârziere de 8 luni. Statul va plăti retroactiv sumele în plus, începând din luna mai

Cea mai recentă cerere de verificare a constituţionalităţii prevederii referitoare la abuzul în serviciu a fost trimisă într-unul dintre dosarele fostului preşedinte CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.

Cu doar trei zile înainte, pe rolul Curţii Constituţionale se înregistra cererea cu acelaşi obiect formulată de un alt lider local - Nicuşor Constantinescu, în dosarul Centrului Militar Zonal. În primă instanţă, a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Dacă CCR i-ar admite cererea, ar putea scăpa de condamnare definitivă.

La CCR au ajuns, în doar două săptămâni, patru sesizări cu acelaşi obiect - reglementarea abuzului în serviciu. Prima a fost depusă de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, în dosarul în care este judecată pentru abuz în serviciu din perioada în care era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Instanţa supremă, care a sesizat Curtea Constituţională, şi-a transmis şi punctul de vedere:

„Înalta Curte apreciază că dispoziţiile (...) respectă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea legii, respectiv întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind contrare dispoziţiilor din Constituţie şi nici prevederilor care reglementează dreptul la un proces echitabil” (sursa: încheiere de şedinţă din 1 februarie 2016)

În aceeaşi perioadă, Elena Udrea, anchetată în mai multe dosare de corupţie, aducea în discuţie aceeaşi problemă.

„Nu există nicăieri în Europa, nicio ţară din UE nu are fapta de abuz în serviciu ca faptă penală, nu mai spun că nu e faptă de corupţie nicăieri. Dacă cineva face o greşeală în serviciu, fie e sancţionat administrativ, fie se recuperează prejudiciul. La noi abuzul în serviciu poate să însemne puşcărie până la 15 ani. Eu cred că această faptă trebuie să fie scoasă din Codul Penal, abuzul în serviciu”, spunea Elena Udrea la 29 ianuarie 2016.

Pe de altă parte, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, susţinea, într-un interviu acordat după sesizarea Curţii Constituţionale, că incriminarea abuzului în serviciu este o obligaţie internațională asumată de ţara noastră.

„Există Legea 365 din 2004 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York în 2003, pe care România a ratificat-o şi a semnat-o la Merida, 9 decembrie 2003. Această Convenţie a instituit obligaţia pentru statele semnatare să incrimineze în legislaţie această infracţiune de abuz în serviciu. Este obligaţia pe care statul român şi-a asumat-o în urma cu 13, 14 ani şi pe care trebuie să o respectăm”, a declarat Laura Codruța Kovesi, la Radio România Actualități.