Live Text După Polonia, și Slovacia trimite Ucrainei avioane de luptă MIG-29. Vizita lui Xi în Rusia este pentru a promova pacea, spune Beijingul
Curtea Penală Internațională a emis, vineri, un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pe care îl acuză de comiterea de crime de război în Ucraina. Pe front, armata rusă a suferit pierderi atât de mari în bătălia de la Bahmut încât nu mai poate susține nici măcar acțiuni ofensive la nivel local, se arată în analiza de vineri despre războiul din Ucraina, realizată de experții ministerului britanic al Apărării. Astfel, deși au reușit să cucerească poziții în centrul orașului Bahmut, intensitatea atacurilor trupelor ruse și ale unităților de mercenari Wagner ai Moscovei a scăzut vizibil în ultimele zile. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului notează că Evgheni Prigojin îl acuză pe Putin de conspirație împotriva grupului de mercenari Wagner. Vineri, Slovacia a anunțat că va trimite 13 avioane de luptă MIG-29 în Ucraina, fiind a doua țară după Polonia care trimite avioane ucrainenilor.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski salută decizia „istorică” a CPI de a emite mandat de arestare pe numele lui Putin
ACTUALIZARE 22:05 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski salută vineri seara decizia „istorică” a Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, relatează CNN.
Liderul de la Kremlin este acuzat de faptul că este responsabil de „crima de război a deportării ilegale de populaţie (copii) şi de transfer ilegal de populaţie (copii) din zone ocupte în Ucraina către Rusia”, a anunţat vineri CPI, cu sediul la Haga, în Olanda.
„Astăzi avem o decizie semnificativă a justiției internaționale. Într-un caz care are perspective reale”, a spus Zelenski în discursul său de noapte de vineri. „Aceasta este o decizie istorică care va duce la o responsabilitate istorică.”
Citește continuarea AICI
HARTĂ. În ce țări poate fi arestat Putin, dacă merge acolo. Principala acuzație adusă dictatorului rus
ACTUALIZARE 19:25 Vladimir Putin a fost sub acuzare de Curtea Penală Internațională, iar pe numele lui a fost emis un mandat de arestare. Președintele rus este acuzat că a deportat copii ucraineni în Rusia.
Valentin Stan, jurnalist Digi24: Anunțul emiterii mandatului de arestare pe numele lui Putin a fost făcut de Curtea Penală Internațională vineri după-amiază. Practic, acum, dictatorul rus este urmărit internațional.
Acuzațiile sunt legate de crime de război, însă CPI nu vorbește neapărat despre ororile de la Bucha sau din alte părți, ci despre faptul că Putin ar fi direct implicat în deportarea în Rusia a copiilor din Ucraina, din zonele pe care Moscova le-a ocupat acolo. Pe lângă Putin, este vizată de această anchetă și Maria Lvova-Belova, femeia care conduce în momentul da față Protecția Copilului din Rusia. Și pe numele său a fost emis un mandat internațional de arestare.
Citește continuarea AICI
Americanii nu sunt de acord cu o încetare a focului în Ucraina. Ar favoriza Rusia
ACTUALIZARE 19:15 Statele Unite şi-au exprimat vineri opoziţia faţă de o încetare a focului în Ucraina, considerând că aceasta ar „consolida” câştigurile Rusiei pe câmpul de luptă, relatează EFE. Guvernul preşedintelui Joe Biden a expus această poziţie la scurt timp după ce s-a anunţat că preşedintele chinez Xi Jinping va face luni şi marţi (20-21 martie) o vizită la Moscova, în cadrul căreia se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin, scrie Agerpres.
Înaintea acestei întâlniri, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat vineri că Statele Unite au „îngrijorări profunde” cu privire la unele dintre problemele pe care Xi şi Putin le-ar putea discuta.
Mai exact, SUA sunt îngrijorate în legătură cu faptul că, în timpul întâlnirii sale cu Vladimir Putin, Xi Jinping ar putea să reitereze propunerea Chinei privind încetarea focului în războiul în Ucraina, ceea ce, în opinia Washingtonului, ar servi doar pentru a ajuta Rusia să-şi consolideze câştigurile pe care le-a obţinut pe câmpul de luptă.
„Bineînţeles că nu susţinem niciun apel al Chinei la o încetare a focului în cadrul acestei întâlniri de la Moscova, pentru că ar fi doar în beneficiul Rusiei”, a declarat Kirby într-o conferinţă de presă. Războiul trebuie să se încheie în „mod echitabil”, acordând atenţie priorităţilor Ucrainei şi respectând suveranitatea acesteia, a subliniat purtătorul de cuvânt citat.
Citește continuarea AICI
Situaţie excepţională în justiţie în Republica Moldova: Maia Sandu convoacă Consiliul Suprem de Securitate
ACTUALIZARE 19:10 Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunţat vineri că a convocat Consiliul Suprem de Securitate pentru luni „în legătură cu situaţia excepţională din justiţie”, după ce Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat numirea membrilor Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), relatează Deschide.md, Newsmaker şi Ziarul Naţional din Chişinău.
Cei 330 de magistraţi, întruniţi vineri în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, au blocat alegerea primilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a putea demara procesul de curăţare a sistemului judecătoresc, conform media citate. „Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat numirea membrilor CSM.
Înţeleg că judecătorii au decis totuşi să blocheze curăţarea justiţiei şi să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptăţii în R. Moldova. Anunţ că voi convoca pentru ziua de luni, la ora 14:00, Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu situaţia excepţională din justiţie”, a transmis Maia Sandu într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
Citește continuarea AICI
Reacția Rusiei după ce pe numele lui Putin a fost emis mandat de arestare: „Mandatele de la CPI sunt nule”
ACTUALIZARE 19:05 Deciziile Curții Penale Internaționale, care nu este recunoscută de Federația Rusă, nu au nicio semnificație, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova. Reacția vine după ce CPI a anunțat că a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război.
Camera preliminară a Curții Penale Internaționale a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al Mariei Lvova-Belova, responsabila pentru drepturile copiilor în Rusia. „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au niciun sens pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, a scris Zaharova pe canalul său de Telegram, potrivit agenției de stat Ria Novosti. „Rusia nu este parte a Statutului de la Roma pentru Curtea Penală Internațională și nu are nicio obligație în temeiul acestuia.
Rusia nu cooperează cu acest organism, iar posibilele „rețete” de arestare venite de la Curtea Internațională sunt nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a subliniat ea.
Citește continuarea AICI
Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin
ACTUALIZARE 17:55 Curtea Penală Internațională a emis, vineri, un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pe care îl acuză de comiterea de crime de război în Ucraina, relatează Reuters.
CPI a emis mandatul pentru arestarea lui Putin pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni și transferul ilegal de oameni de pe teritoriul Ucrainei spre cel al Rusiei.
La începutul săptămânii, Reuters scria că este de așteptat ca CPI să emită mandatele, primele de când a început investigația în ce privește războiul din Ucraina. Separat, CPI a emis mandat și pentru Maria Alekseievna Lvova-Belova, responsabila din Rusia pentru Drepturile Copiilor, pentru aceleași acuzații.
Kremlinul amenință că va distruge avioanele pe care Polonia și Slovacia le vor trimite: „Vor aduce doar mai multe greutăți Ucrainei”
ACTUALIZARE 16:50 Imediat după anunțul că Slovaciei și Poloniei că vor ajuta Ucraina cu avioane de luptă de fabricație sovietică, Kremlinul a reacționat spunând că va „distruge orice astfel de aeronavă”, relatează BBC. Purtătorul de cuvânt al lui Putin a criticat decizia celor două țări și a spus că „ele nu vor schimba cu nimic situația războiului”.
Dmitri Peskov a reacționat, vineri, după ce și Slovacia s-a alăturat Poloniei în anunțul că va trimite Ucrainei un număr de avioane de fabricație sovietică de tip MiG-29. „Aceste aeronave nu vor afecta în niciun fel rezultatul operațiunii militare speciale, ci doar vor aduce și mai multe greutăți Ucrainei și poporului ucrainean”, a spus Dmitri Peskov.
„Desigur, pe parcursul operațiunii, tot acest echipament va fi distrus”, a mai adăugat el. La începutul invaziei rusești, Ucraina avea în jur de 120 de avioane capabile de luptă, în principal tot avioane sovietice de tip MiG-29 sau Su-27.
Citește continuarea AICI
Maia Sandu: Nu există niciun risc de război în Republica Moldova, cât timp Ucraina rezistă în fața Rusiei
ACTUALIZARE 16:40 Președintele Maia Sandu a declarat vineri că nu vede niciun pericol de război în Republica Moldova, cât timp Ucraina poate să reziste în fața Rusiei, în pofida eforturilor Kremlinului de a destabiliza țara, potrivit Reuters.
În timpul unui discurs în fața Parlamentului, Maia Sandu a salutat modul în care Ucraina a reușit să țină piept invaziei ruse în ultimul an. Ea spune că Republica Moldova nu este în pericol de război, cât timp ucrainenii rezistă împotriva Rusiei.
„Nu există niciun pericol privind un război în Moldova, atât timp cât Ucraina luptă”, a declarat Sandu. „Vreau să-i asigur pe cetăţenii noştri că Moldova nu este acum în pericol de război. Armata rusă nu poate ajunge aici cât timp Ucraina rezistă - şi (astfel) protejează Moldova. Suntem recunoscători ucrainenilor pentru curajul şi dragostea lor pentru libertate”, adaugă ea.
Citește continuarea AICI
Emmanuel Macron îşi exprimă sprijinul pentru Republica Moldova în faţa „tentativelor de destabilizare ruseşti”
ACTUALIZARE 16:20 Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat vineri sprijinul pentru omologul său moldovean, Maia Sandu, faţă de „tentativele de destabilizare ruseşti” în Republica Moldova şi „tensiunile pe care acestea le provoacă”, a anunţat Palatul Elysee, potrivit Agerpres.
Într-o convorbire telefonică, şeful statului francez a salutat de asemenea „eforturile” de reformă ale Republicii Moldova pentru candidatura la Uniunea Europeană, în special în domeniul „justiţiei pentru îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei”, a adăugat preşedinţia franceză.
„Reamintind importanţa de a continua reformarea ţării”, Emmanuel Macron s-a oferit să pună la dispoziţia Chişinăului „experţi, în special în materie de securitate cibernetică şi economie”. Macron s-a declarat pregătit „să acorde întregul ajutor necesar Republicii Moldova pentru organizarea şi desfăşurarea summitului” Comunităţii politice europene, preconizat pentru 1 iunie în această ţară.
Citește continuarea AICI
SUA au trimis o nouă dronă de spionaj în Marea Neagră. Traseul ei a putut fi urmărit public și a fost cel mai vizionat zbor al zilei
ACTUALIZARE 16:05 Americanii au trimis vineri în Marea Neagră o nouă dronă de spionaj care a zburat în largul coastelor peninsulei Crimeea și până aproape de stațiunea Soci aflată pe litoralul rusesc din regiunea Krasnodar, în nordul Caucazului. Drona, decolată de la o bază din Italia, este model Global Hawk - diferită de drona Reaper doborâtă marți după o coliziune cu un avion rusesc. Aeronava de supraveghere și spionaj a avut, pe tot parcursul zborului, transponderul pornit, astfel încât traseul său a putut fi urmărit live pe aplicația Flight Radar și a devenit, de altfel, cel mai urmărit zbor al zilei.
Drona RQ-4 Global Hawk a avut indicativul de zbor „FORTE 10”. Flight Radar 24 a menționat că, spre deosebire de dronele Reaper, această dronă a avut transponderul (folosit pentru monitorizarea și localizarea aeronavei în timp real) deschis pe tot parcursul zborului de deasupra Mării Negre.
Citește continuarea AICI
Beijingul spune că vizita lui Xi Jinping în Rusia este pentru a „promova discuțiile de pace”
ACTUALIZARE 13:20 Vizita lui Xi Jinping în Rusia este pentru a promova „pacea”, iar China își va menține „poziția obiectivă și imparțială” în probleme internaționale și regionale, inclusiv în criza din Ucraina, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
„Propunerea Chinei se rezumă la o singură propoziție, care este de a îndemna la pace și de a promova discuțiile”, a declarat purtătorul de cuvânt Wang Wenbin într-o conferință de presă vineri.
Vizita lui Xi vine în timp ce Beijingul încearcă să se prezinte ca un intermediar pentu pace în Ucraina.
Oficialii occidentali și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că China ar putea lua în considerare să ofere Rusiei asistență militară, o acuzație respinsă de Beijing.
Vorbind la briefingul de vineri, Wang a spus că China a adoptat întotdeauna o atitudine „prudentă și responsabilă” și a controlat exportul de articole militare și civile cu dublă utilizare în conformitate cu legea.
Cooperarea economică și comercială dintre China și Rusia este „deschisă și transparentă”, a spus el.
Fără să numească vreo țară anume, Wang a părut să critice și Statele Unite, spunând că China se opune „sancțiunilor unilaterale, fără o bază în dreptul internațional și fără autorizația Consiliului de Securitate al ONU.”
Slovacia aprobă trimiterea de avioane de luptă în Ucraina
ACTUALIZARE 12:00 Guvernul slovac a aprobat trimiterea avioanelor de luptă MiG-29 în Ucraina, a anunțat prim-ministrul în această dimineață, potrivit Sky News.
Flota sa de 13 avioane a fost retrasă vara trecută și majoritatea nu sunt în stare operațională în prezent.
Decizia vine la o zi după ce Polonia a declarat că va trimite patru avioane MiG-29 în Ucraina în zilele următoare.
Luna trecută, Eduard Heger, premierul slovac, a declarat că țara ar putea începe discuții cu privire la livrarea avioanelor.
Polonia și Slovacia, care se află pe flancul estic al alianței militare NATO, au susținut puternic Ucrainei de la invazia rusă de anul trecut.
Prim-ministrul Danemarcei a mai spus ieri că națiunile occidentale dezbat dacă să trimită avioane de luptă în Ucraina.
China a trimis arme şi veste antiglonţ în Rusia (Politico)
ACTUALIZARE 11:30 Companiile chineze au trimis în Rusia 1.000 de puşti de asalt şi alte echipamente care ar putea fi folosite în scopuri militare, inclusiv componente pentru drone şi veste antiglonţ, a relatat publicaţia americană Politico, informează Agerpres.
Publicaţia a precizat că transporturile au fost efectuate în perioada iunie - decembrie 2022, potrivit datelor furnizate de ImportGenius, un agregator de date vamale la care a avut acces.
Citește continuarea AICI.
Medvedev spune că americanii „au luat-o razna” și nu merită mila rușilor
ACTUALIZARE 10:50 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat vineri că americanii „au luat-o razna” şi a cerut să nu existe milă faţă de ei, comentând în acest fel incidentul de marţi cu o dronă americană MQ-9 şi două avioane de luptă ruseşti de tip Su-27 deasupra Mării Negre.
„În general, vorbind pe înţelesul tuturor, americanii au luat-o complet razna. Şi a avea milă de ei nu este corect”, a scris Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei. Totodată, Medvedev a apreciat că, „bineînţeles, sunt necesare contactele între militarii'' din Rusia şi SUA. „Mai ales pe fondul declaraţiilor nenorociţilor ăstora de americani precum senatorul (republican Lindsey) Graham care a spus că trebuie doborâte avioane ruse. Apropo, uneori acest tip de oameni suferă accidente aviatice”, a avertizat Medvedev, care şi-a încheiat textul cu un emoticon reprezentând o cruce, scrie EFE, potrivit Agerpres.
Concentrație de nave „neidentificate” în zona din Marea Neagră unde s-a prăbușit drona americană
ACTUALIZARE 10:45 Aplicațiile de monitorizare în timp real a traficului maritim pe mările și oceanele lumii prezintă o concentrație neobișnuită de nave neidentificate în zona din Marea Neagră unde armata SUA susține că s-a prăbușit o dronă de supraveghere MQ-9 Reaper. Respectiva dronă a fost atacată zilele trecute de avioane militare rusești, într-un incident petrecut în apele internaționale la aproximativ 150 de kilometri de peninsula Crimeea.
Kuleba, mesaj pentru țările care au tratat greșit Ucraina: Vor plăti un preț. Fiecare alegere va fi luată în considerare în viitor
ACTUALIZARE 10:30 Țările care „au tratat greșit Ucraina” vor plăti prețul după încheierea războiului, a avertizat ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Într-un interviu pentru BBC, el a spus că alegerea făcută de fiecare stat în urma invaziei Rusiei în Ucraina va fi „luată în considerare în construirea relațiilor viitoare”.
El a avertizat, de asemenea, că întârzierile livrărilor de arme occidentale vor costa vieți ucrainene. „Dacă o livrare este amânată o zi înseamnă că cineva va muri în prima linie”, a spus el. Kuleba a vorbit în interviu despre modul în care crede că se va sfârși războiul, despre rolul Chinei în conflict și dezamăgirea sa că Papa Francisc nu a vizitat încă Ucraina în timpul războiului.
Citește continuarea AICI.
Xi Jinping se va întâlni cu Putin săptămâna viitoare în Rusia
ACTUALIZARE 10:13 Președintele chinez Xi Jinping se va afla în Rusia de pe 20 până pe 22 martie pentru o vizită de stat, după ce a fost invitat de Vladimir Putin, a transmis Kremlinul vineri, citat de Reuters.
Vizita vine în contextul în care China se oferă să medieze pacea în Ucraina, un efort care a fost întâmpinat cu scepticism în Vest, având în vedere sprijinul diplomatic oferit de Beijing Rusiei. „În timpul discuțiilor, ei vor discuta probleme de actualitate privind continuare dezvoltării cuprinzătoarelor relații de parteneriat și cooperare strategică dintre Rusia și China”, arată Kremlinul.
Semnele care amintesc de temutul serviciu secret KGB
ACTUALIZARE 09:45 Serviciul Federal de Securitate din Rusia pare că încearcă să pătrundă în Baza Industrială de Apărare a Rusiei într-un mod care amintește de implicarea temutului serviciu secret KGB în cadrul armatei sovietice, mai notează Institutul pentru Studiului Războiului în evaluarea de vineri dimineață.
Purtătorul de cuvânt al Centrului ucrainean de cercetare a armelor și echipamentelor militare din cadrul Statului Major General ucrainean, Andrii Rudik, a remarcat joi că experții ucraineni au găsit marcaje FSB pe multe componente de arme rusești pe care forțele ucrainene le-au distrus sau capturat pe câmpul de luptă.
Rudik a remarcat că aceste marcaje apar nu numai pe echipamente precum tancurile T-90M, ci și pe microcircuitele armelor și a sugerat că acest lucru înseamnă că FSB a efectuat o inspecție a echipamentelor. Rudyk a concluzionat că acest lucru înseamnă că FSB nu are încredere în conducerea militară rusă și efectuează inspecții ale echipamentelor pe care forțele Kremlinului le folosește pe câmpul de luptă.
Marcajele FSB pe echipamentele și componentele armelor rusești, dacă se confirmă, ar avea implicații mai largi pentru relația dintre FSB, Baza Industrială de Apărare a Rusiei și aparatul militar rusesc în general.
Fie directorul FSB, Alexander Bortnikov, a dat instrucțiuni ofițerilor săi să efectueze aceste investigații la indicațiile președintelui rus Vladimir Putin, fie Bortnikov a trasat această directivă independent de Putin.
În oricare dintre cazuri, FSB pare să intervină direct în funcționarea internă a Bazei Industriale de Apărare a Rusiei, implicându-se probabil în procesele de achiziție și inspecție a echipamentelor.
Temutul serviciu secret KGB, predecesorul FSB, a pătruns în mod special în Armata Roșie și în industria de apărare sovietică într-un mod asemănător.
Vladimir Putin a intrat în rândurile KGB-ului în anii '70, după ce a absolvit Dreptul. A fost în misiune în fosta RDG până la destrămarea URSS la începutul anilor '90, când a revenit în ţara sa şi a fost numit consilier al primarului din Sankt Petersburg.
KGB a fost desființat oficial în 1991 iar atribuțiile au fost preluate de FSB. Putin a condus FSB, înaintea unei ascensiuni fulger în politică, devenind în 1999 prim-ministru şi preşedinte un an mai târziu.
ISW: Prigojin îl acuză pe Putin de conspirație împotriva grupului de mercenari Wagner
ACTUALIZARE 09:30 Fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, dezvăluie un complot condus de Vladimir Putin și secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei pentru a submina și „neutraliza” Grupul Wagner.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat în cea mai recentă actualizare că serviciul de presă al lui Prigojin a publicat, pe 16 martie, o cerere de comentarii din partea publicației ruse Nezavisimaya Gazeta, în care se întreabă dacă Prigojin cunoștea presupusele discuții dintre Putin și secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev cu privire la viitorul grupul Wagner.
Comentariul de presă susține că informațiile despre aceste discuții au circulat recent pe canalele rusești și ucrainene Telegram și susține că Patrushev i-a sugerat lui Putin că nu va mai rămâne „nimic” din grupul Wagner în maxim „o lună și jumătate până la două luni”.
De asemenea, comentariul mai susține că Patrușev a sugerat că, după distrugerea grupului Wagner în Ucraina, Prigojin va încerca „să-i unească pe foștii luptători Wagner activi și rămași sub un pretext exagerat”, să-i înarmeze și „să-i trimită pe teritoriul Rusiei pentru a prelua puterea în regiunile care se învecinează cu Ucraina.”
Comentariul de presă concluzionează că Patrușev a ordonat deja observarea și controlul asupra mișcării foștilor luptători Wagner și că Putin ar fi fost de acord cu acest pas și i-a mulțumit lui Patrushev pentru eforturile sale de a „neutraliza grupul Wagner”.
ISW nu a observat „nicio informație care să sugereze că aceste discuții au avut loc”, iar Nezavisimaya Gazeta nu a publicat comentariul de presă pe propriul site. Nicio înregistrare a comentariului nu este vizibilă nicăieri decât în referințele la postare ale serviciului de presă al lui Prigojin.
„Lipsa unei confirmări externe pe acest subiect sugerează că Prigozjin a fabricat presupusul complot pentru a promova mai multe operațiuni de informare în numele grupului Wagner și al propriei sale reputații”, spune ISW.
Ministerul britanic al Apărării: Armata rusă a suferit pierderi atât de mari încât a devenit incapabilă de acțiuni ofensive
ACTUALIZARE 08:50 Trupele ucrainene continuă să controleze malul de vest al orașului Bahmut, localitate străbătută de un râu care a devenit, practic, noua linie a frontului.
„De-a lungul liniei frontului, acțiunile ofensive ale Rusiei se desfășoară la cea mai mică intensitate înregistrată din luna ianuarie și până în prezent”, se arată în analiza ministerului britanic al Apărării.
În aceste condiții, comandanții militari ruși caută soluții pentru a „regenera” potențialul ofensiv al armatei, odată cu suplimentarea numărului de militari și refacerea stocurilor de muniții.
„Concomitent, comandanții vor fi, cel mai probabil, puși în situația de a alege între a iniția noi operațiuni ofensive sau a forma o linie defensivă credibilă de-a lungul liniei frontului”, se mai arată în evaluarea experților britanici.
Cele mai importante informații din zua precedentă:
- Decizia Poloniei de a trimite avioane în Ucraina „nu va determina SUA să trimită avioane F-16”
- Suedia şi Marea Britanie anunţă un acord privind trimiterea de sisteme de artilerie Ucrainei
- Moscova pledează pentru menţinerea canalelor de comunicare deschise cu Washingtonul
- Casa Albă: O conversaţie între Volodimir Zelenski şi Xi Jinping ar fi „un lucru foarte bun”
- Putin îi minte pe ruși că în Occident e „criză alimentară” și „se mănâncă napi în loc de roșii”
- ONU Rusia a comis „o gamă largă de crime de război” în Ucraina
- China se teme de o escaladare a războiului: Ucraina și Rusia să „reia cât mai repede posibil discuțiile de pace”
- Ministerul britanic al Apărării: Armata rusă încearcă să „concureze” cu mercenarii Wagner, deși eforturile sale repetate au „eșuat” și au fost „extrem de costisitoare”
- ISW: Ritmul ofensivelor rusești au „scăzut semnificativ” în ultima săptămână
- Este extrem de important să fie furnizate rapid muniții Ucrainei, afirmă Olaf Scholz
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
