UNICEF, campanie pentru 100.000 de copii români. Andreea Marin: Cresc cu limitări dintr-o altă lume decât cea pe care noi o cunoaștem
În România sunt zeci de mii de copii cu dizabilități, pe care nimeni nu vrea să îi vadă, să aibă de-a face cu ei, nici măcar să îi ajute. Nu sunt doriți la școală și nu sunt primiți în societate. România nu își poate permite așa ceva. În primul rând pentru că fură unor oameni șansa la o viață mai bună, ca o țară înapoiată în care numai unii își găsesc locul. În al doilea rând, pentru că în mijlocul unui declin demografic cum nu s-a mai văzut, România nu are voie să lase pe nimeni la margine. Fiecare om este important! Este trist să aflăm că unii dintre acești copii ar putea fi tratați, dar părinții lor nu știu, sau nu pot să îi ajute. Este revoltător că unii dintre acești copii sunt diagnosticați abia când trebuie să meargă la școală. Și nu merg, pentru că școala nu știe ce să facă cu ei și pentru că părinții celorlalți copii nu îi vor acolo. Și mai mare e revolta să constatăm că asistenții sociali din primării nu ies din birouri ca să știe de soarta lor. Despre acest subiect au vorbit la Digi24 Mădălina Turza, consilier de stat și Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România, Andreea Marin, Ambasadorul Național pentru UNICEF în România, Florica Cherecheș, Președinte - Secretar de Stat Autoritatea Națională pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții și Despina Andrei, manager Comunicare și Atragere de fonduri UNICEF în România.
Copiii invizibili ai României. Crăciun în suferință și sărăcie
Mădălina Turza, consilier de stat: Din păcate, situația copiilor cu dizabilități, și cu precădere din mediul rural, și cu precădere din zonele marginalizate și vulnerabile este grea. Și nu este grea de acum, este grea de ani și ani de zile, pentru că la nivel de comunitate locală nu s-a construit niciun fel de infrastructură pentru copii.
Degeaba există direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului la nivel de județ, care oferă anumite servicii specializate, inclusiv kinetoterapie și alte tipuri de servicii, ele se află în municipiile reședință de județ.
Trebuie să nu uităm că legea ne spune foarte clar că fiecare primar din această țară și fiecare localitate trebuie să aibă cel puțin un asistent social și ar trebui să aibă o echipă de sprijin pentru cazurile sociale. Acest nu lucru nu s-a întâmplat din păcate, din rațiuni ce țin de deciziile luate la nivel local, deși sprijin financiar și coordonare au venit nu de puține ori, și de la nivel central, dar și prin fondurile europene.
UNICEF, campanie pentru 78.000 de copii cu dizabilități
Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România: Toți copiii trebuie să meargă la școală, dar din nefericire sunt mulți copii care nu o fac. Într-un raport recent, UNICEF a arătat că mulți copii cu dizabilități ajung la școli speciale, dar noi vrem ca școlile acestea să fie incluzive. Vrem ca acești copii să se poată juca cu alți copii, să crească împreună cu alți copii și să meargă la școală cu ceilalți copii.
Din nefericire, aceasta este realitatea din România și lucrăm în strânsă colaborare cu diferite autorități pentru a rezolva acest lucru.
Principala intervenție întreprinsă s-a axat pe resursele umane. Ne-am dorit ca serviciile sociale să fie disponibile pentru gospodăriile cele mai vulnerabile, și probabil că mediul rural este mediul cel mai dezavantajat, pentru că acolo nu se găsesc servicii. Prin urmare trebuie să analizăm situația de la nivel local și să ne asigurăm că aceste servicii devin disponibile la nivel local. Este nevoie de un asistent social, este nevoie de un asistent medical comunitar, un consilier școlar.
Această echipă poate identifica copiii cu dizabilități. Doar 1 din 3 copii cu dizabilități este înregistrat ca fiind copil cu dizabilități. Prin urmare, copiii au nevoie de acces la servicii și primesc indemnizații bănești. Mulți copii cu dizabilități sunt invizibili. Și când ești invizibil ești exclus. Nu primesc servicii, nu merg la școală.
Copiii cu handicap, uitați de stat. Cum pot fi ajutați
Mădălina Turza, consilier de stat: Cu niște ani în urmă am reușit să transmitem mesajul că copiii cu dizabilități au dreptul să învețe în orice școală. Ei trebuie să meargă în orice școală, inclusiv în cele de masă. Din perspectiva profesorilor lucrurile au început să se schimbe. Au început să ia contact cu informația legată de cum să gestioneze copiii cu dizabilități, au început să apară consilieri școlari, într-adevăr poate nu în școli marginalizate. Sunt multe de făcut încă pe zona de incluziune, dar au început anumiți pași importanți pe zona aceasta. Avem câteva zeci de mii de copii cu dizabilități în școlile de masă și se lucrează foarte mult la formarea profesorilor.
Problema mare care rămâne, însă, este problema de atitudine a celorlalți părinți și a copiilor care nu sunt obișnuiți cu diferența.
Unul dintre motivele care au stat la baza programului național de suport pentru copii numit „Din grijă pentru copii”, care este în implementare la nivelul guvernului, vizează tocmai ore sau sesiuni în școli de anti-bulling, de managementul emoțiilor pentru copii, de discuții cu părinții. Se întâmplă lucrurile acestea în momentul acesta prin Ministerul Educației. Pentru că încercăm să ne uităm inclusiv la partea de relaționare dintre profesori și părinți, dintre ceilalți părinți și părinții copiilor cu dizabilități. Sunt încă multe lucruri de făcut pe zona de calitate și incluziune în școală, dar a început un proces.
Trimiteți un SMS cu textul COPIL la 8844 și donează 2 euro lunar în fiecare lună
Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România: Fiecare copil are abilități și dizabilități. Cu toții suntem buni la ceva și nu atât de buni la altele. Trebuie să realizăm ca societate că diferențele există. S-a dovedit la nivel internațional că toți copii prosperă în astfel de clase incluzive, nu doar cei cu dizabilități. Tindem să blamăm școlile, dar școlile au nevoie de sprijin. Profesorii au nevoie de sprijin pentru a promova incluziunea.
Am văzut multe școli, care în ciuda faptului că legea spune că copiii cu dizabilități trebuie să aibă acces, unde sunt părinți care merg din școală în școală și nu li se acordă accesul.
Aceste familii au nevoie de servicii specializate, iar cu proiectul nostru „România pentru fiecare copil” încercăm să ne asigurăm că aceste servicii sunt disponibile la nivel local, în proximitatea acestor familii.
Sperăm ca acest concept să se dezvolte în țară.
Ceea ce facem este să evidențiem care sunt soluțiile care funcționează. Sunt soluții de bază care nu costă foarte mult. Știm că un procent foarte mare de copii din România, cam jumătate din copiii țării, trăiesc în sărăcie sau la risc de excluziune socială. În cadrul acestor categorii sunt și copii cu nevoi speciale. Astfel de servicii trebuie să fie extinse la nivel național.
Facem apel către toți cetățenii din România să continuie să susțină acest proiect și activitatea pe care noi o desfășurăm pentru copii cu dizabilități, trimițând acest SMS la 8844.
Copiii cărora sărăcia le-a răpit o viață normală
Andreea Marin, Ambasadorul Național pentru UNICEF în România: Trăim într-o țară în care deși asistența socială este un domeniu foarte bine dezvoltat și facultatea de Asistență Socială dă oameni valoroși aceștei țări, totuși ei nu-și găsesc loc în sistem, de foarte multe ori. Însă asta face UNICEF. Practic, formează oameni, îi ajută să ajungă la un nivel superior de pregătire, îi duc în comunitate... Practic acești oameni se duc și bat la ușa omului, pentru că de multe ori oamenii care nu sunt informați, care nu-și cunosc drepturile, sunt oameni care nu au curajul să ridice ochii din pământ. Autoritatea îi ia de sus uneori. Și atunci ei se pierd. Uneori o informație poate să salveze o viață, sau să schimbe destinul unui astfel de copil, cu dizabilități.
Florica Cherecheș, Președinte - Secretar de Stat Autoritatea Națională pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilități: Ne uităm la un copil, sau la o persoană cu dizabilități doar prin prisma dizabilității, care uneori este evidentă, alteori nu este atât de evidentă și ignorăm toate acele abilități pe care le au. Pentru că ei sunt plini de creativitate și își dezvoltă abilități pe care noi în mod normal nu le avem. De exemplu, o persoană care are doar mâna stângă, îmi spune că își taie unghiile de la mână cu picioarele. Câți dintre noi putem să facem asta? Și multe, multe alte lucruri pe care ei le fac. O persoană nevăzătoare cunoaște 6 limbi străine și își poate folosi toate aceste abilități. Deci trebuie să nu-i mai desconsiderăm și trebuie să-i considerăm ca oameni cu talente, cu abilități. Și mai ales pentru copii. În fiecare copil există un potențial cu care se naște. Noi avem datoria – că suntem părinți, că suntem membri ai societății – să-i ajutăm pe toți copiii, pe fiecare copil să-și realizeze la maxim potențialul pe care îl are.
Andreea Marin: „Să trimiți un SMS la 8844 și să faci o donație de doi euro, trebuie să fii conștient că acel gest nu e deloc puțin”
Andreea Marin, Ambasadorul Național pentru UNICEF în România: Cu ceva timp în urmă am fost în zona Bacău. Acolo, unde în peste 45 de comunități UNICEF a implementat acest model, de a veni în sprijinul copiilor și familiilor cu acești lucrători comunitari care bat din ușă în ușă, descoperă problemele, le aduc la cunoștință într-un limbaj ușor de înțeles acestor familii care le sunt drepturile, fac legătura între ele și autorități și practic rezolvă problemele.
M-am lovit atunci direct de astfel de situații și de astfel de cazuri pe care le-am întâlnit, nu pot să vă mint, cu lacrimi în ochi. Realmente nu poți să intri într-o cocioabă, nu pot să-i spun casă, în care este frig, în care trăiesc 4, 5 copii și care se hrănesc la masa lor cea bună cu cartofi. Adică la masa cea îndestulată. Și de la care mai ai pretenția pe viitor să învețe bine la școală, să aibă puterea să treacă prin viață, să fie respectuoși față de ceilalți, când ei cresc din start cu niște limitări dintr-o altă lume decât cea pe care noi o cunoaștem.
Deci nu poți să dai piept cu această a doua lume, dacă pot să-i spun așa, decât cu lacrimi în ochi. Și apoi n-ai decât să sufleci mânecile și să spui că „trebuie să fac ceva”. Dacă acel ceva este să schimbi o lege, dacă esti într-o poziție importantă, pune mâna și schimb-o. Dacă mult mai puțin ai putea să faci, de exemplu, să trimiți un SMS la 8844 și să faci o donație de doi euro, trebuie să fii conștient că acel gest nu e deloc puțin. Pentru că doi euro ai mei, cu doi euro ai dumneavoastră, și ai tăi, și ai altora pot face schimbarea reală în această lume și pentru acești copii și familiile lor. Este posibil, oricât ar părea de imposibil.
Acum, UNICEF pune la punct centre comunitare integrate. Ce sunt aceste centre? Sunt la început niște clădiri puse la dispoziție de primării, pe care UNICEF le mobilează, le utilează, logistic totul există datorită muncii acestei echipe, apoi se angajează oameni pregătiți – kinetoterapeuți, osteopați, logopezi... Și atunci copiii cu dizabilități au acest ajutor mult mai aproape de ei, căci distanța de multe ori înseamnă cheltuială, timp, înseamnă imposibilitatea părinților de a merge din cauza serviciului. Este o situație fără ieșire pentru acești oameni.
Și atunci, UNICEF înființează aceste centre comunitare integrate care vin aproape de familii și de acești copii ca să le ușureze viața, să le-o facă demnă, să le aducă accesul la servicii pe care le merităm cu toții. Unii nu au acces la aceste servicii, într-o lume în care pretindem doar că nu există așa ceva, că „oricine poate să meargă la școală”, „oricine poate să meargă la doctor”. Iată că nu e așa...
Florica Cherecheș, Președinte - Secretar de Stat Autoritatea Națională pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilități: Din fericire, acum există programe naționale care se vor adresa pe ambele probleme – sărăcie și dizabilități. Pe sărăcie avem o recomandare a Comisiei Europene care va fi pusă în aplicare în România. Ne-am angajat și noi, ca stat membru, să o punem în aplicare. Este programul numit „Garanția pentru copii” care se întinde pe perioada 2022-2030 și se adresează celor 4 componente de bază – accesul la servicii de educație, inclusiv la educație timpurie și o masă șa școală, accesul la sănătate, la o nutriție corspunzătoare cu nevoile, și locuire adecvată. Până în martie 2022 toate statele membre au responsabilitatea de a elabora planul de acțiune.
Dramele copiilor invizibili ai României
Despina Andrei, manager Comunicare și Atragere de fonduri UNICEF în România: De multe ori copii cu dizabilități sunt identificați atunci când trebuie să fie înscriși ca meargă la grădiniță sau la școală. Este o problematică a identificării, pentru această zonă a copiilor cu dizabilități, copii printre cei mai vulnerabili, pentru care UNICEF lucrează. Cifrele sunt subraportate și nu reflectă neapărat realitatea. Rapoartele globale și o informație unanim acceptată este aceea că 1 din 10 copii, la nivel global, are o formă de dizabilitate. Dacă în România avem 3,8 milioane de copii, asta înseamnă 380.000 de copii.
În România sunt 78.000 de copii cu dizabilități care beneficiază de o prestație socială. Sunt copiii știuți. Ceilalți sunt invizibili. Cu cât identificarea dizabilității este făcută mai devreme, cu atât se poate vorbi de începerea unui tip de recuperare. Cu cât un copil cu dizabilități este înscris mai devreme la grădiniță și la școală, cu atât are mai mare șansa să progreseze, să se integreze și să învețe alături de ceilalți copii.
Andreea Marin, Ambasadorul Național pentru UNICEF în România: Am lacrimi în ochi de la reportajul prezentat, pentru că nu poți privi ca părinte altfel, un astfel de material. Pe mine m-a durut până în adâncul inimii, această strângere de mână, pe care camera a insistat, între cele două surioare, cea cu dizabilități, protejată mereu de cealaltă. Și privirea acestui tată împovărat... Gândiți-vă că sunt atât de mulți părinți care nu fac față, care sunt împovărați astfel, care nu știu ce să facă, n-au informații, nu-și cunosc drepturile, nu știu la ce uși să bată, și trec așa prin viață, târându-se de pe o zi pe alta.
Așa că dacă priviți la televizor, eu nu știu ce v-ar putea împiedica să puneți mâna pe un telefon și să dați un SMS la 8844. V-ar putea împiedica poate faptul că nu aveți acei 2 euro, care înseamnă donația odată cu acest SMS. Dar dacă îi aveți, și dacă nu e o povară prea mare pentru dumneavoastră, faceți acest gest de omenie.
Această echipă UNICEF poate face minuni în viețile acestor copii.
Reportajele și declarațiile invitaților pot fi vizionate integral în materialele video.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
