Live Text Zelenski le-a cerut liderilor G7 un „scut aerian pentru Ucraina” și i-a avertizat că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război
Rusia a reluat atacurile în Ucraina. Primele explozii ale dimineții au fost raportate în Zaporojie, orașul aflat la aproximativ 50 de kilometri de cea mai mare centrală nucleară din Europa. Autoritățile le cer oamenilor să rămână în adăposturi. Potrivit martorilor, s-au auzit mai multe detonări și deasupra orașului se ridică mult fum, de la un incendiu. Rachetele inamice au lovit instalația de infrastructură, a declarat șeful districtului militar regional. Ieri, rușii au lansat 85 de proiectile în 16 orașe, ca răspuns la atacul care a distrus parțial podul Kerci și pe care îl consideră o acțiune teroristă a Ucrainei. Dmitro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, a declarat că atacurile rusești asupra civililor nu vor opri contraofensiva de pe fronturile de est și sud. Azi, liderii lumii s-au reunit într-un summit G7 de urgență, prin videoconferință, convocat de Germania. Pe de altă parte, ministrul indonezian de externe a anunțat că Zelenski și Putin vor participa la summitul G20.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Ucraina a primit sistemul de apărare antiaeriană IRIS-T de la Germania
ACTUALIZARE 18:32 Ucraina a primit sistemul german de apărare antiaeriană IRIS-T, a informat marți revista Der Spiegel, potrivit Reuters.
Ministerul german al Apărării nu a confirmat informația când a fost contactat de Reuters. Rusia a lovit, luni dimineață, orașe din toată Ucraina, ucigând civili și provocând avarii la rețeaua electrică și cea a distribuției de agent termic.
Zelenski le-a cerut liderilor G7 mai multe sisteme de apărare aeriană
ACTUALIZARE 18:30 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut o misiune internațională de monitorizare la granița dintre Ucraina și Belarus. Acesta a participat prin videoconferință la o reuniune de urgență a G7, convocată de Germania, după atacurile rusești de luni.
Zelenski a avertizat că Rusia „încearcă să atragă direct Belarusul în acest război”. Acest lucru vine după ce președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat că a ordonat desfășurarea de trupe alături de forțele rusești în apropierea Ucrainei, ca răspuns la ceea ce el a spus că este o amenințare clară la adresa Belarusului din partea Kievului și a susținătorilor occidentali.
În timpul reuniunii G7, care s-a încheiat, Zelenski a cerut, de asemenea, liderilor să ofere Ucrainei suficiente sisteme anti-aeriane pentru a se apăra împotriva Rusiei, precum și noi sancțiuni dure împotriva Moscovei.
Zelenski a făcut apel pentru un „scut aerian pentru Ucraina”, spunând că „atunci când Ucraina va primi un număr suficient de sisteme moderne și eficiente de apărare aeriană, elementul cheie al terorii rusești – loviturile cu rachete – va înceta să funcționeze”, potrivit CNN.
Zelenski a mulțumit Germaniei și Statelor Unite pentru sistemele care au fost livrate.
Președintele ucrainean și-a reiterat și cererea ca Rusia să fie declarată stat terorist și a cerut noi sancțiuni. „Trebuie să blocăm sectorul său energetic cu sancțiuni, să distrugem stabilitatea veniturilor rusești din comerțul cu petrol și gaze. Este nevoie de un plafon dur de preț pentru exporturile de petrol și gaze din Rusia, profit zero pentru statul terorist”, le-a spus acesta liderilor G7.
Despre Putin, Zelenski a spus că „nu poate exista dialog cu acest lider al Rusiei, care nu are viitor”.
Turcia face un apel la Rusia și Ucraina să agreeze un armistițiu, înainte de întâlnirea pe care Erdogan o va avea cu Putin
ACTUALIZARE 18:20 Turcia a făcut un apel către Rusia și Ucraina pentru încetarea focului, apel care vine cu puțin timp înainte de o întâlnire pe care Erdogan o va avea cu Putin la Astana.
Erdogan s-a întâlnit cu Putin de trei ori în ultimele trei luni, dar, de asemenea, discută telefonic regulat cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Preşedintele turc se prezintă ca mediator privilegiat şi caută de mult timp să-i aducă pe liderii rus şi ucrainean la masa tratativelor pentru a negocia o încetare a focului.
NATO anunță că „monitorizează atent” forțele nucleare ale Rusiei: „Rămânem vigilenți”
ACTUALIZARE 17.22 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța „monitorizează atent” forțele nucleare ale Rusiei și că un atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va primi „un răspuns unit și hotărât”.
Stoltenberg a mai spus și că „amenințările nucleare voalate” ale lui Vladimir Putin sunt periculoase și iresponsabile și că Kremlinul este conștient de faptul că un război nuclear nu poate fi câștigat de nimeni.
„Monitorizăm cu atenție forțele nucleare ale Rusiei. Nu am văzut până acum schimbări în postura Rusiei, dar rămânem vigilenți”, a spus secretarul general.
Rușii l-au răpit și pe adjunctul șefului centralei nucleare Zaporojie
ACTUALIZARE 16.34 Adjunctul șefului centralei nucleare Zaporojie, ocupată de ruși, a fost răpit de forțele ruse, a anunțat compania nucleară din Ucraina Energoatom.
Valeri Martiniuk, director general adjunct pentru resurse umane la centrala nucleară, a fost sechestrat luni și este reținut într-o locație necunoscută, a declarat Energoatom într-o postare pe Telegram.
Compania a precizat că răpitorii ruși „folosesc probabil metode de tortură” asupra lui Martiniuk în încercarea de a obține informații din dosarele de personal despre angajații de la Zaporojie „pentru a forța personalul ucrainean să lucreze pentru Rosatom (furnizorul de energie nucleară de stat rus) cât mai curând posibil”.
Citește continuarea AICI
Viktor Orban îl apără pe Putin și critică UE. „Un pitic impune sancțiuni unui gigant”
ACTUALIZARE 16.25 Politica de sancţiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei este „primitivă în execuţie şi catastrofală în efect”, consideră prim-ministrul ungar Viktor Orban. El spune că Rusia a încasat în șase luni venituri din energie cât a încasat întreg anul trecut.
Politica de sancţiuni a UE „ignoră valorile europene”, distruge economiile germană şi ungară, în timp ce „ajută Moscova să câştige tot atâtea venituri din energie în şase luni cât obţinea anterior într-un an”, a declarat Viktor Orban marți, în cadrul unei discuţii cu Alexander Marguier, redactor-şef al revistei politice Cicero, şi Holger Friedrich, proprietarul Berliner Zeitung, potrivit MTI, preluată de Agerpres.
Citește continuarea AICI
Zelenski și Putin vor participa la summit-ul G20, anunță ministrul de externe din Indonezia
ACTUALIZARE 16.11 Ministrul indonezian de externe Retno Marsudi a declarat că președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Vladimir Zelenski vor participa la summitul G20, transmite publicația Vedomosti.
„Până acum, răspunsul la invitația noastră a fost pozitiv”, a spus Marsudi. Ea a menționat că Indonezia continuă să mențină legătura cu șefii ambelor state.
În același timp, oficialul din Indonezia a remarcat situația instabilă din lume și „provocările serioase” cu care se confruntă comunitatea mondială. Potrivit acesteia, situația „devine din ce în ce mai dificilă”.
Summitul G20 va avea loc la Bali în perioada 15-16 noiembrie.
În august, președintele indonezian Joko Widodo a anunțat planurile lui Putin de a participa la întâlnire. El a menționat că este așteptată și sosirea liderului chinez Xi Jinping.
Publicația americană Bloomberg a sugerat că dacă liderul rus participă la summit, atunci întâlnirea sa cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski nu este exclusă.
Cu toate acestea, la începutul lunii septembrie, Ministerul rus de Externe a anunțat că președinții Rusiei și Ucrainei nu intenționau încă să se întâlnească la summitul G20.
Purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serghei Nikiforov, a declarat presei din Ucraina că încă nu a fost luată o decizie finală. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menționat că formatul participării Rusiei la eveniment nu a fost încă determinat.
Totodată, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a recunoscut că negocierile dintre președintele rus și președintele american Joe Biden ar putea avea loc în marja summitului, dacă s-ar primi o astfel de propunere.
SUA: Zelenski participă la summitul G7
ACTUALIZARE 15.55 Casa Albă a confirmat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a alăturat președintelui american Joe Biden și restului liderilor din G7 pentru întâlnirea lor virtuală de marți.
O doctoriță a fost ucisă în Kiev de rachetele rusești. Fiul de 5 ani a rămas orfan, după ce tatăl a murit în urmă cu șase luni
ACTUALIZARE 15.33 O doctoriță din Kiev, care lucra la spitalul pentru copiii bolnavi de cancer din capitala ucraineană, se numără printre victimele ucise de bombardamentele rusești de luni.
Oksana Leontieva conducea la serviciu după ce și-a lăsat fiul de cinci ani la grădiniță, când au lovit rachtele rusești. Anunțul morții sale a fost făcut de spitalul la care lucra.
Potrivit unei declarații, moartea ei a fost „o mare pierdere pentru spitalul Okhmatdyt și pentru toată Ucraina”. Reprezentanții spitalului au transmis că Oksana Leontieva era o „persoană și un medic dedicat și responsabil”.
Consilierul președintelui Zelenski, Anton Gerașchenko, a scris într-un mesaj pe Twitter că fiul de cinci ani al doctoriței, care și-a pierdut și tatăl în urmă cu șase luni, este acum orfan.
Putin și Biden s-ar putea întâlni la summitul G20 din noiembrie, spune ministrul rus de externe
ACTUALIZARE 14.45 Serghei Lavrov a declarat marţi că Moscova este deschisă la discuţii cu Occidentul în legătură cu războiul din Ucraina. Șeful diplomației ruse a transmis că Rusia ar lua în considerare o întâlnire între Biden și Putin în marja summitului G20 de luna viitoare.
Cu toate acestea, ministrul rus de externe a acuzat că Statele Unite participă „de facto” la războiul din Ucraina „de mult timp”. Moscova nu va respinge o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său american, Joe Biden, la reuniunea G20 de luna viitoare, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, conform The Guardian.
Într-un interviu la televiziunea de stat, Lavrov a declarat că oficiali, inclusiv purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, au declarat că Statele Unite sunt deschise la discuţii, dar că Rusia a refuzat.
„Aceasta este o minciună”, a spus Lavrov într-un interviu la televiziunea de stat rusă. „Nu am primit nicio ofertă serioasă de a stabili contacte”, a adăugat Lavrov, citat de Reuters.
Citește continuarea AICI
Kuleba acuză din nou Rusia de crime de război
ACTUALIZARE 14.00 Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a acuzat Rusia că a comis crime de război, țintind instalațiile energetice pentru a crea „condiții insuportabile pentru civili”.
Acestea sunt crime de război planificate cu mult timp înainte și care vizează crearea unor condiții insuportabile pentru civili - strategia deliberată a Rusiei de câteva luni.
Potrivit The Kyiv Independent, forțele rusești au lovit marți infrastructura critică din orașul Liov, lăsând o treime din localitate fără energie electrică Două cartiere nu au apă, a anunțat primarul Andrii Sadovyi.
Conform The Guardian, Ministerul rus al Apărării a confirmat că trupele sale au continuat să lanseze atacuri aeriene cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice și militare a Ucrainei.
Un miliardar rus din Silicon Valley renunță la cetățenia rusă
ACTUALIZARE 13.50 Cel mai bogat rus din Silicon Valley a renunțat la cetățenia rusă, din cauza războiului din Ucraina.
Este vorba despre Yuri Milner, unul dintre cei mai faimoși oameni de afaceri din domeniul IT și care a investit în rețele digitale celebre, precum Facebook, Twitter și WhatsApp.
Citește continuarea AICI
Maia Sandu: Grupări criminale vor să ajungă la putere pentru ca Rusia să poată folosi ţara noastră în război
ACTUALIZARE 13.30 Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marţi să fie respectate graniţele, în contextul în care trei rachete lansate de Rusia spre Ucraina au survolat ieri spaţiul aerian al ţării.
Maia Sandu a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că acţiunea reprezintă o încălcare flagrantă a spaţiului aerian şi a neutralităţii Republicii Moldova de către forţele armate ruse.
Citește continuarea AICI
Erdogan și Putin se întâlnesc miercuri la Astana. Președintele turc vrea să rămână mediator între Kiev şi Moscova
ACTUALIZARE 13.10 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va avea o întrevedere cu omologul său rus Vladimir Putin miercuri, la Astana, în marja unui summit regional în capitala Kazahstanului, a anunţat marţi pentru AFP un responsabil turc.
Turcia, care menţine o poziţie neutră de la începutul invaziei ruse în Ucraina, s-a oferit mai demult să medieze pentru a putea fi demarate negocieri între Kiev şi Moscova, cu care ea menţine bune relaţii.
Erdogan, care încă nu a comentat asupra loviturilor ruse ce au avut loc luni pe întreg teritoriul ucrainean şi s-au soldat cu cel puţin 19 morţi şi peste o sută de răniţi, a dat asigurări că abordarea „echilibrată” a Ankarei în acest conflict este apreciată de Occident.
Conform Agerpres, șeful diplomaţiei turce Mevlut Cavusoglu a avut o convorbire telefonică luni, după cele mai recente atacuri ruse, a informat o sursă diplomatică turcă fără alte precizări.
Cât au costat rachetele cu care Putin a lovit Ucraina luni (Forbes)
ACTUALIZARE 12.40 Atacul masiv cu rachete declanșat luni de Rusia asupra orașelor ucrainene a costat între 400 și 700 de milioane de dolari, a calculat Forbes Ucraina, preluată de publicația independentă Meduza.
84 de rachete au fost lansate asupra teritoriului ucrainean și 24 de drone au fost implicate în atac, potrivit Forbes Ucraina, care citează datele oficiale prezentate de autoritățile ucrainene. Costul total al rachetelor lansate este greu de stabilit cu precizie, arată Forbes, din moment ce nu se cunoaște numărul exact al rachetelor din fiecare tip care au fost trase.
Potrivit rapoartelor citate de publicație, asupra Ucrainei s-a tras cu rachete Kh-101, Kh-555, Kalibr, Iskander, Tornado-S și S-300.
Pentru a calcula, Forbes a folosit următoarele estimări:
- o rachetă X-101 - 13 milioane de dolari
- o rachetă Kalibr - 6,5 milioane de dolari
- o rachetă Iskander - 3 milioane de dolari
- o rachetă Onyx - 1,25 milioane de dolari
- o rachetă X-22 - 1 milion de dolari
- o rachetă Tochka-U - 300.000 de dolari
Costul total al dronelor folosite pe 10 octombrie se ridică la câteva milioane de dolari.
Citește continuarea AICI
Ucrainenii doboară rachetele lansate de ruși în Dnipropetrovsk
ACTUALIZARE 12.10 Valentin Reznichenko, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, a postat pe Telegram un mesaj în care susține că până acum sistemele de apărare aeriană au doborât patru rachete deasupra regiunii. El a avertizat locuitorii să rămână în adăposturi, deoarece „atacul continuă”.
Regiunea Dnipropetrovsk se învecinează cu regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, trei dintre zonele ocupate ale Ucrainei pe care Rusia a pretins că le „anexează”, scrie The Guardian.
Cum arată Podul Crimeei la câteva zile de la explozie. Șinele sunt încă blocate, rușii folosesc feriboturi
ACTUALIZARE 11.54 Legătură feroviară de pe Podul Crimeei este puternic avariată după explozia care a avut loc sâmbătă și în urma căreia o secțiune a podului rutier s-a prăbușit în apă, iar un tren-cisternă a luat foc și a ars pe șine. În imaginile publicate pe rețelele sociale pot fi văzute resturile vagoanelor-cisternă, care au rămas pe calea ferată.
Furia lui Putin împotriva civililor ar putea anunța o nouă fază brutală a războiului (CNN)
ACTUALIZARE 11.50 Ultimele atacuri brutale ale rușilor asupra civililor ucraineni dau o imagine sumbră a întorsăturii pe care ar putea-o lua războiul. Atacurile au distrus bruma de normalitate la care încercau ucrainenii să se întoarcă după ce luni de zile le-au petrecut în stațiile de metrou transformate în adăposturi antiaeriene și au sporit teama pentru cum vor fi lunile următoare. Putin nu a înțeles însă modul în care lumea răspunde la brutalitatea sa, scrie CNN. Lecția acestui război oribil este că tot ceea ce a făcut Putin pentru a distruge o națiune despre care nu crede că are dreptul să existe nu a făcut decât să o întărească și să o unească și mai tare.
Rachetele rusești au căzut ieri în Kiev, într-o zonă aglomerată și la o oră de vârf, când oamenii se îndreptau spre locurile de muncă. Au fost distruse clădiri, infrastructura și locuri de joacă. În toată țara a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică, iar în unele zone a fost oprit transportul în comun, iar oamenii nu rămas fără apă.
Mesajul a fost evident pentru toată lumea: Putin nu intenționează să fie umilit, nu va admite înfrângerea și este destul de pregătit să provoace măcel civil și teroare, fără discernământ, ca răspuns la pierderile armatei lui de pe câmpul de luptă.
Citește continuarea AICI
Pierderile rușilor în război
ACTUALIZARE 11.45 Statul Major General al Ucrainei a anunțat marți că Rusia a pierdut 63.110 soldați în Ucraina de la începutul războiului.
Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie: Mobilizarea trupelor în Belarus reprezintă o amenințare pentru liniile de aprovizionare ale Ucrainei
ACTUALIZARE 11.33 Mobilizarea trupelor în Belarus reprezintă o amenințare pentru liniile de aprovizionare ale Ucrainei din nordul țării, potrivit Vadim Pristaiko, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, scrie The Guardian.
Alertă de raiduri aeriene în toată Ucraina: „Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi”. Peste 300 de localități nu au curent electric
ACTUALIZARE 11.17 Serviciile de urgenţă au pus marţi în alertă de raiduri aeriene întregul teritoriu al Ucrainei, la o zi după ce Rusia a lansat masiv rachete asupra teritoriului ţării vecine, atacul soldându-se cu cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ transmis de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, transmite EFE, potrivit Agerpres.
„Avertisment. În timpul zilei există o mare probabilitate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi pentru siguranţa dumneavoastră, nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene”, au transmis serviciile de urgenţă pe aplicaţia Telegram.
Citește continuarea AICI
Rusia amenință că va răspunde la implicarea Occidentului în conflictul ucrainean
ACTUALIZARE 10.40 Un conflict direct cu Statele Unite şi NATO nu este în interesul Rusiei, dar Moscova va răspunde la implicarea în creştere a Occidentului în conflictul ucrainean, a declarat marţi viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, citat de RIA, transmite Reuters.
„Avertizăm şi sperăm că ei realizează pericolul escaladării necontrolate în Washington şi în alte capitale occidentale”, a afirmat Riabkov.
Citește continuarea AICI
Ministerul britanic al Apărării: Moscova încearcă să se redreseze pe câmpul de luptă
ACTUALIZARE 10.30 Numirea generalului Serghei Surovikin pentru a conduce „operațiunea militară specială” din Ucraina este o încercare a Moscovei de a se redresa pe câmpul de luptă, scrie Ministerul britanic al Apărării în evaluarea sa de marți dimineață.
„Numirea lui Surovikin reflectă probabil un efort al comunității rusești de securitate națională pentru a îmbunătăți desfășurarea operațiunii. Cu toate acestea, el va trebui probabil să concureze cu un minister al apărării din ce în ce mai fracționat, care dispune de puține resurse pentru a atinge obiectivele politice care i-au fost stabilite în Ucraina”, mai subliniază britanicii.
Rușii au atacat Odessa
ACTUALIZARE 9.40 Rușii au atacat cu rachete regiunea Odessei cu puțin timp în urmă. Martorii spun că au văzut fum ridicându-se peste oraș.
Acum câteva ore, Zaporojie a fost ținta unui bombardament. Rușii au trimis asupra orașului 12 rachete S-300. Au fost lovite mai multe clădiri civile - un dealer auto, o instituție de învățământ, o unitate medicală și clădiri rezidențiale. Cel puțin un om a murit. Informații cu privire la numărul victimelor sunt în curs de actualizare.
Alte explozii au fost raportate în regiunea Vinița din centrul Ucrainei. O centrală termică a fost atacată de drone kamikaze iraniene. Loviturile ar fi scos-o din funcțiune.
Bilanțul victimelor după atacurile cu rachete de luni. 19 morți și 105 răniți
ACTUALIZARE 9.00. A crescut bilanțul victimelor după atacurile cu rachete ale Rusiei, care au avut loc luni.
Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a comunicat că 19 oameni au murit și 105 au fost răniți.
Lista lui Zelenski. Mai mulți oficiali ruși, între care Dmitri Medvedev, figurează pe o listă cu persoane căutate de Kiev
ACTUALIZARE 8.20. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului rus de Securitate, figurează pe o listă cu persoane căutate întocmită de oficialii de securitate din Ucraina cu mai bine de jumătate de an în urmă, informează Reuters. Anunțul a fost făcut luni chiar de către serviciul ucrainean de securitate (SBU), dar nu este clar de ce autoritățile de la Kiev au făcut publică această informație abia acum.
„Serviciul de Securitate al Ucrainei confirmă faptul că Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte al statului agresor, este declarat persoană căutată”, a anunțat SBU.
„Acest lucru s-a întâmplat în martie 2022, la începutul agresiunii pe scară largă a Rusiei”, precizează SBU. În comunicat se spune că Medvedev este căutat în temeiul unui articol din Codul penal care se referă la tentativele de subminare a integrității teritoriale a Ucrainei și la inviolabilitatea frontierelor sale.
De altfel, majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al Rusiei se află pe listă. Același statut, de persoană căutată, îl mai au Serghei Șoigu, ministrul apărării, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, Valentina Matvienko, președinta camerei superioare, și Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului rus de Securitate.
ANALIZĂ. „Armele răzbunării” lui Putin: Rușii atacă intenționat orașe ucrainene cu rachete antinavă, total imprecise în cazul țintelor terestre
ACTUALIZARE 8.10. Din punct de vedere militar, este cel puțin o dovadă de prostie să ataci ținte „la uscat” cu rachete antinavă, așa cum face Rusia în Ucraina. Și asta deoarece, „din construcție”, o rachetă antinavă are capacități limitate: scopul ei, după cum îi spune chiar numele, e să atace nave. Pentru radarul intern al rachetei, o navă care se profilează pe luciul apei reprezintă o țintă extrem de vizibilă.
În cazul în care racheta ajunge deasupra uscatului, radarul „vede” doar o mare de blocuri și, de regulă, alege drept țintă cea mai înaltă clădire din peisaj, după cum a explicat aici un expert militar pentru Digi24.ro. Iată o explicație pentru numărul extrem de mare de clădiri de locuințe din Ucraina distruse sau avariate în ultima perioadă de atacurile cu rachete rusești.
Într-un fel, putem spune că rachetele antinavă au devenit, pentru Putin, un echivalent modern al „Vergeltungswaffen”, rachetele V ale „răzbunării” naziștilor, folosite la bombardarea orașelor occidentale spre sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial. Putin se „răzbună” acum pe Ucraina atacând nediscriminatoriu blocuri, parcuri și piețe publice, pe care le bombardează intenționat cu astfel de arme imprecise.
Citește continuarea AICI
Noi explozii în Zaporojie
ACTUALIZARE 7.50 În Zaporojie s-au auzit 15 explozii, iar deasupra orașului se ridică mult fum de la un incendiu. Bombardamentul a avariat o instituție de învățământ, o unitate medicală și clădiri rezidențiale.
Sunt și victime, dar nu sunt încă informații cu privire la numărul lor.
Alte explozii sunt raportate în regiunea Vinița din centrul Ucrainei. O centrală termică a fost atacată de drone kamikaze iraniene.
Kuleba: Vom continua să ne eliberăm teritoriul
ACTUALIZARE 7.40. Dmitro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, a declarat că atacurile rusești asupra civililor nu vor opri contraofensiva de pe fronturile de est și sud.
"Orice face (Putin), noi vom continua să ne eliberăm teritoriul", a declarat Kuleba pentru CNN.
"Acesta este războiul pentru existenţa Ucrainei. Acesta este războiul pentru existenţă al dreptului internaţional şi al orânduirii bazate pe reguli. Deci el poate să intensifice, poate să facă orice vrea. Dar noi vom continua să luptăm şi vom învinge", a adăugat el.
Kuleba a spus că "o vastă majoritate" a ţintelor atacurilor ruseşti erau centre energetice, afirmând că el "nu ştie să fi fost ţintit vreun centru militar important. Au fost doar centre energetice şi locuinţe civile, clădiri de apartamente".
El a declarat că este de părere că atacul a fost un act de răzbunare al preşedintelui rus Vladimir Putin în urma recentelor înfrângeri de pe câmpul de luptă.
"Nu ar trebui să existe îndoială că scopul acestui atac a fost de a teroriza o populaţie paşnică şi de a-i face viaţa cât de grea se poate. Sunt destul de sigur, sunt convins că acesta este rezultatul înfrângerii lui Putin pe câmpul de luptă. Când armata lui nu poate învinge armata ucraineană, el alege să terorizeze civili în schimb, ca răzbunare", a susţinut Kuleba.
Întrebat dacă Ucraina este responsabilă pentru explozia de pe podul strategic care leagă Crimeea de Rusia, Kuleba a afirmat că el ”nu ştie cine a aruncat în aer podul. Nu aş exclude să se fi întâmplat ceva în Rusia, pentru că podul este atât de bine protejat din toate părţile”.
Tactica „războiului total” din Siria, pusă în aplicare în Ucraina de noul „general Armaghedon” al lui Putin. Propaganda rusă, în delir
ACTUALIZARE 7.30 Armata rusă a revenit la ceea ce știe ea să facă cel mai bine: atacuri în masă, nediscriminatorii, cu rachete asupra zonelor civile. Așa arată „războiul total” declanșat de Putin în Ucraina, la doar două zile după numirea noului comandant al trupelor ruse în această țară, în persoana generalului Serghei Surovikin, supranumit „generalul Armaghedon”. Surovikin este un veteran al războaielor din Cecenia și Siria. Care pune acum în aplicare, în Ucraina, rețeta sângeroasă a aceluiași „război total” aplicată cu cruzime în special în Siria, în ultimii ani și care i-a adus porecla de „generalul Armaghedon”, conform The Guardian.
Surovikin, în vârstă de 55 de ani, este un veteran al războiului civil din Tadjikistan din anii 1990, al celui de-al doilea război cecen din anii 2000 şi al intervenţiei ruseşti în Siria, lansată în 2015.
El a fost până acum şeful grupării de forţe „Sud” din Ucraina și s-a aflat la comanda trupelor ruse din Siria în perioada 2017-2020. Și peste tot pe unde a fost, Surovikin a ieșit în evidență prin acte de cruzime îndreptate cu precădere asupra civililor neînarmați.
Conform Politico, Surovikin s-a remarcat de timpuriu, când a fost închis (și eliberat ulterior fără a fi pus oficial sub acuzare) după ce militarii din subordinea sa au ucis trei protestatari în Moscova, în timpul loviturii de stat eșuate din 1991 împotriva fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov.
După ce a luptat în al doilea război cecen, Surovikin a ieșit în evidență în mod special în războiul civil din Siria, unde Moscova a intervenit pentru a sprijini militar regimul dicatorului Bashar al-Assad.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 7.25 G7 se reunește, într-un summit de urgență, prin videoconferință, convocat de Germania. Volodimir Zelesnki va avea o intervenție în care - foarte probabil - va cere ajutor militar și economic și adoptarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Mesaje pentru Moscova urmează să transmită și președinta parlamentului European, în timp ce secretarul general al NATO susține o confență de presă.
Adunarea generală a ONU discută despre anexarea de către Rusia a patru regiuni din Ucraina. Iar șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică se întâlnește cu Vladimir Putin ca să vorbească despre situația centralelor nucleare din Ucraina.
ONU: Ucraina acuză Rusia că este un stat terorist
ACTUALIZARE 7.20 Ucraina a acuzat luni Rusia că este un stat terorist în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Adunării Generale a ONU, la câteva ore după atacurile ruseşti masive, soldate cu victime, asupra Kievului şi a altor oraşe ucrainene, transmite AFP.
"Rusia a dovedit încă o dată că este un stat terorist ce trebuie descurajat în cel mai puternic mod posibil", a afirmat ambasadorul Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya.
"Întreaga lume a văzut din nou adevărata faţă a unui stat terorist care ne ucide poporul", a adăugat diplomatul ucrainean, comunicând un bilanţ de 14 civili ucişi şi 97 răniţi în urma bombardamentelor de luni. "Ţintirea în mod deliberat a civililor prin lansarea de rachete este o crimă de război", a mai acuzat Kyslytsya.
Membrii Adunării Generale s-au reunit luni la New York de urgenţă pentru a dezbate o condamnare a anexării regiunilor ucrainene de către Moscova, după atacurile masive ale Rusiei denunţate de ONU şi mai multe state occidentale.
Cu această rezoluţie, care ar putea fi supusă la vot miercuri, ţările occidentale speră să arate că Rusia preşedintelui Putin este izolată pe scena internaţională.
Cele mai recente informații legate de evoluția evenimentelor din Ucraina:
- Președintele american Joe Biden a vorbit luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski căruia i-a promis continuarea asistenței americane în materie de securitate, inclusiv prin furnizarea de sisteme avansate de apărare aeriană.
- Rusia plănuia atacul masiv cu rachete, pe care l-a efectuat luni asupra Ucrainei, încă de la începutul lunii octombrie, astfel încât acesta nu reprezintă un răspuns la explozia de sâmbătă de pe podul Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, a declarat luni Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), citată de agenţiile de presă EFE şi Ukrinform.
- Valorile acțiunilor la nivel global au scăzut luni după o serie de explozii în capitala Ucrainei iar o îngrijorare reactivată privind prognoza economică i-a făcut pe investitori să aleagă dolarul și obligațiunile ca active sigure.
- Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat „extrema îngrijorare” după seria de atacuri ruse care au vizat luni dimineaţa mai multe regiuni ucrainene şi a promis că va creşte ajutorul militar al Franţei pentru Ucraina, în timpul unei convorbiri telefonice de urgenţă cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
- Președintele bielorus Alexander Lukașenko a declarat că Belarus și Rusia vor desfășura o forță militară comună ca răspuns la ceea ce el a numit o agravare a tensiunilor la granițele vestice ale țării, a informat luni agenția de știri de stat Belta, citată de The Guardian și Reuters.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
