Pe 21 mai, J.D. Vance, vicepreședintele Americii, a descris dezvoltarea inteligenței artificiale drept o „cursă a înarmărilor” cu China. Dacă America se oprește din cauza preocupărilor legate de siguranța inteligenței artificiale, a spus el, s-ar putea trezi „înrobită de inteligența artificială mediată de China”, scrie The Economist.
Ideea unei confruntări între superputeri care va culmina cu un moment de triumf sau de înfrângere circulă neîncetat la Washington și nu numai. Luna aceasta, șefii OpenAI, AMD, CoreWeave și Microsoft au făcut lobby pentru o reglementare mai lejeră, considerând IA ca fiind esențială pentru ca America să rămână hegemonul global. La 15 mai, președintele Donald Trump a negociat un acord cu Emiratele Arabe Unite privind inteligența artificială, despre care a spus că va asigura „dominația americană în domeniul inteligenței artificiale”.
America intenționează să cheltuiască peste 1 trilion de dolari până în 2030 pe centre de date pentru modelele de IA.
China este pe urmele Americii
„Momentul DeepSeek” din ianuarie, când firma chineză a prezentat un model de limbă mare (LLM) care se ridică la nivelul capacităților unui model OpenAI, a confirmat faptul că China este pe urmele Americii. Cu toate acestea, o reuniune recentă a conducerii Partidului Comunist sugerează că se pregătește pentru un alt tip de cursă strategică.
„Firmele americane se concentrează asupra modelului, dar jucătorii chinezi pun accentul pe aplicarea practică a IA”, spune Zhang Yaqin, fost șef al Baidu, un gigant tehnologic, acum la Universitatea Tsinghua. Acest accent pe aplicațiile practice - în fabrici și pentru consumatori - este modul în care China a preluat conducerea în domeniul comerțului electronic și al plăților electronice.
La 19 mai, Jensen Huang, șeful Nvidia, o firmă producătoare de cipuri, a avertizat că America ar putea fi din nou lăsată în urmă. Dacă firmele americane nu vor concura în China pe măsură ce aceasta construiește un „ecosistem bogat”, tehnologia și conducerea chineză „se vor răspândi în întreaga lume”, a declarat el pentru Stratechery, un buletin informativ.
Următorul pas. Viziunea americanilor
Viziunea americană asupra IA este adesea abstractă și hiperbolică. Se așteaptă ca LLM-urile să egaleze capacitățile cognitive ale oamenilor, promotorii crezând că acest rubicon al inteligenței generale artificiale (AGI) va fi depășit în câțiva ani. Sam Altman, șeful OpenAI, consideră că următorul pas ar putea fi reprezentat de sistemele superinteligente care chiar depășesc capacitățile umane în sarcinile cognitive. A fi primul care dezvoltă un model care se poate îmbunătăți în mod recursiv (unii numesc acest lucru „decolare”) poate crea un avantaj decisiv comparabil cu a fi primul care dezvoltă o bombă nucleară.
Barath Harithas de la CSIS, un think-tank, notează că planificatorii americani cred că „prima țară care va obține laurul AGI va inaugura dinastia de 100 de ani”. Controalele americane asupra exporturilor de semiconductori sunt menite să asigure că China va fi pe locul doi.
Este adevărat că și unii antreprenori chinezi cred în cursa înarmărilor. Liang Wenfeng, fondatorul DeepSeek, a făcut din dezvoltarea AGI misiunea firmei sale și, de asemenea, estimează că aceasta ar putea apărea chiar peste doi ani. Mai puțin observat este faptul că guvernul pariază pe o abordare diferită. Isprăvile dlui Liang i-au adus o întâlnire cu Li Qiang, prim-ministrul, în ianuarie. Dar câteva zile mai târziu, un vicepremier însărcinat cu eforturile științifice ale partidului a părut să respingă abordarea americană, declarând: „China nu va urma orbește tendințele și nu se va angaja într-o competiție internațională neîngrădită”. Luna trecută, Qiushi, cel mai autoritar jurnal al Partidului Comunist, a descris AGI drept un instrument „pentru a promova înțelegerea umană și transformarea lumii”. În China, termenul pentru AGI, „tongyong rengong zhineng”, se referă de obicei la o „inteligență artificială cu scop general” care este aplicată și are utilizări multiple, mai degrabă decât la conceptul occidental de sistem suprauman sau care se îmbunătățește singur.
Partidul decide!
În aprilie, Politburo-ul partidului s-a reunit pentru a doua sesiune de studiu pe tema IA (prima a fost în 2018). În cadrul reuniunii, dl Xi le-a spus locotenenților săi că China ar trebui să se concentreze asupra modului în care aceasta poate fi aplicată în utilizările de zi cu zi: mai mult ca electricitatea decât armele nucleare. Cel puțin o duzină de cercetători proeminenți și oficiali guvernamentali și-au exprimat scepticismul cu privire la capacitatea de raționament a LLM-urilor. Wu Zhaohui, fost ministru al științei și actual vicepreședinte al unui think-tank de stat, sugerează că China trebuie să exploreze diferite căi către AGI. Experții chinezi se așteaptă, în general, ca AGI să dureze mai mult decât omologii lor americani, notează dl Zhang de la Tsinghua.
„În timp ce liderii americani din domeniul tehnologiei abordează adesea IA cu aspirații utopice, guvernul chinez pare mai concentrat pe utilizarea acesteia pentru a rezolva probleme concrete precum creșterea economică și modernizarea industrială”, afirmă Karson Elmgren de la RAND, un think-tank. Raportul anual de activitate al guvernului din martie menționează o nouă campanie denumită „AI+”, care acordă prioritate întreprinderilor care adoptă inteligența artificială în operațiunile lor existente, inclusiv instalațiile fizice care utilizează roboți automatizați. Aceasta imită campania „Internet+” de acum un deceniu, menită să creeze o economie digitală de consum mai sofisticată decât cea occidentală.
De la IA la Mao
Această abordare orientată spre aplicații reflectă un deficit de talente și cipuri AI, sau „teoria de bază și tehnologiile-cheie de bază”, a declarat dl Xi în aprilie. „Trebuie să facem față decalajului”. Liu Zhiyuan de la Universitatea Tsinghua a comparat abordarea Chinei cu un argument din „On Protracted War”, o serie de prelegeri ținute de Mao Zedong în 1938: un adversar slab îl poate obosi pe unul puternic și îi poate rezista mai mult. La 8 mai, Qiushi a publicat un articol al lui Tang Jie, de asemenea de la Tsinghua, în care acesta susținea că China trebuie să urmeze rapid inovația americană, concentrându-se pe crearea de aplicații mai ieftine și mai rapide.
Strategie
Strategia emergentă a Chinei în materie de inteligență artificială pare să aibă două părți. Una este subminarea monopolului pe care America îl deține asupra inteligenței artificiale avansate, prin replicarea inovațiilor occidentale și lansarea gratuită a modelelor, sau „open source”, așa cum a făcut DeepSeek. Ideea este că valoarea generată de IA va reveni celor care o aplică, nu creatorilor de modele în sine.
În momentul apariției AGI, China va fi mai bine plasată decât America, având „aplicații sociale robuste, motoare de căutare, agenți și hardware”, potrivit lui Kai-Fu Lee, un antreprenor proeminent din Beijing. Acesta susține că, prin acumularea timpurie de utilizatori și date, aplicațiile chineze pot construi un șanț pe care concurenții occidentali se vor strădui să îl traverseze, la fel cum a făcut TikTok, o aplicație video.
Pe lângă eforturile de a implementa inteligența artificială mai rapid și mai ieftin, există un efort de a crea proiecte de viitor care să ocolească pariul de miliarde de dolari al Americii pe LLM-uri. „Dacă ne limităm să urmăm calea americană bine bătătorită - putere de calcul, algoritmi, implementare - vom rămâne întotdeauna niște urmăritori”, a declarat Zhu Songchun, șeful Institutului de Inteligență Artificială Generală din Beijing, un laborator de stat dedicat inteligenței artificiale avansate, într-un discurs susținut luna trecută. În aprilie, guvernul de la Shanghai a oferit finanțare pentru cercetătorii care avansează spre AGI folosind noi tipuri de arhitecturi, cum ar fi modele care interacționează cu lumea reală prin intermediul imaginilor, altele care pot controla computerele cu ajutorul minții sau algoritmi încă teoretici pentru a emula creierul uman.
IA și economia
Va funcționa abordarea Chinei? Un nou studiu al FMI concluzionează că IA ar putea stimula economia americană cu 5,6 % în zece ani, comparativ cu 3,5 % pentru China, în mare parte pentru că sectorul de servicii relativ mic al Chinei înseamnă că, chiar dacă IA se răspândește rapid în producție, câștigurile de productivitate sunt limitate. Cu toate acestea, ceea ce este clar este că China accelerează pe o altă cale.
Un semn în acest sens este Apple: pentru a inversa declinul veniturilor sale în China, are nevoie disperată de un partener local care să furnizeze serviciile de inteligență artificială pe care clienții le așteaptă acum. Dar rapoarte recente sugerează că guvernul american ar putea bloca acest lucru. Fără aplicații locale de inteligență artificială, produsele tehnologice americane, cum ar fi iPhone-ul, riscă să devină niște eșecuri în China și poate, în timp, în alte părți.
Editor : Sebastian Eduard
