Propunere. Fond de investiții pentru salvarea Republicii Moldova

Silviu Predoiu, fost șef al SIE și candidat la prezidențiale: „Nu știu dacă a fost comunism în România”

Cum va fi vremea în noaptea de Înviere și unde va ploua: „Ne apropiem de pragul unei zile de vară”

Directorul DSVSA Tulcea, prins luând șpagă și când arunca în WC parte din bani. Procurorii au spart toaleta ca să recupereze banii

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Fără o reformă fiscală, economia României riscă să ajungă în categoria „junk”. Dăianu: „Reducerea cheltuielilor nu e de ajuns”

Recalcularea pensiilor se apropie de final, cu o întârziere de 8 luni. Statul va plăti retroactiv sumele în plus, începând din luna mai

Potrivit semnatarilor acestui apel, mare parte din ajutoarele oferite de Romania tarii vecine au fost deturnate. Pentru eliminarea acestui risc propunerea este ca fondul de investiţii să fie unul transparent. Se cere ca în consiliul de administraţie al fondului de investiţii să fie atât reprezentanţi ai autorităţilor, cât şi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri.

Potrivit planului aportul iniţial ar trebui să vină din partea statului român, dar mai apoi fondul de investiţii pentru Republica Moldova să fie listat la Bursa de la Bucureşti. Pe bursă, transparenţa ar fi mare şi banii investiţi ar fi mai uşor de urmărit.

Semnatarii apelului cer ca banii fondului să fie folosiţi pentru achiziţia de obligaţiuni ale Guvernului de la Chişinău, pentru investiţii în infrastructura de peste Prut şi pentru cofinanţarea investiţiilor private Româneşti în Republica Moldova.

Cert este că România vrea să ajute Moldova, dar nu prea poate. Luna trecută, din cauza crizei politice de la Chişinău, preşedintele Klaus Iohanis a trebuit să blocheze temporar un împrumut de 150 de milioane de euro pe care România ar fi trebuit să îl ofere Moldovei. Ar fi fost o gură de oxigen pentru administraţia de peste Prut, deoarece banii ar fi fost oferiţi la dobânzile mult mai mici pe care le obţine România din pieţe.

Însă preşedintele Iohannis a spus că nu mai există garanţia că moldovenii se ţin de reformele promise.

Tot în spiritul prieteniei româno-moldoveneşti a fost construit şi gazoductul Iaşi-Ungheni, care ar fi trebuit să reducă dependenţa Moldovei de Gazprom. A rămas nefolosit. În această iarnă Moldova nu va cumpăra gaze româneşti. Iar relatări din presă spun că ar exista şi o diferenţă de presiune între conductele Transgaz şi cele din Moldova. Aşa că ar fi necesare investiţii suplimentare dacă se doreşte folosirea gazoductului peste Prut la capacitate maximă și poate că investiţiile vor veni tocmai din fondul cerut de societatea civilă.