Economiștii avertizează: Noile măsuri fiscale vor duce la creșteri de prețuri, o scădere a puterii de cumpărare și… recesiune

G.C. Data publicării:
crestere economica romania
sursa: shutterstock.com/

România traversează cea mai gravă criză financiar-bugetară din ultimii 15 ani, avertizează economiștii, în contextul în care Guvernul a prezentat primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului și salvarea ratingului de țară. „Efectele măsurilor sunt inerente: creșteri de prețuri, o scădere semnificativă a puterii de cumpărare a populației, intrarea economiei în recesiune”, a declarat, pentru DigiEconomic, economistul Adrian Negrescu. 

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, miercuri, măsurile fiscale pe care Executivul le va adopta în perioada următoare în vederea reducerii deficitului bugetar. Este vorba de trei pachete, iar primul dintre ele cuprinde, printre altele, creșterea TVA-ului, creșterea accizelor și supunerea pensiilor mai mari de 3.000 de lei la plata CASS.

În cadrul discursului său, oficialul a anunțat creșterea cotei de TVA: cota standard va fi majorată de la 19% la 21%, iar cotele reduse vor crește, de la 5% și 9%, la 11%. În această categorie se regăsesc alimentele, medicamentele, apa, cărțile, lemnele de foc, energia termică, dar și HoReCa. 

Accizele vor crește cu 10% pentru băuturi, combustibil și pentru țigări. 

Pensiile mai mari de 3.000 de lei vor fi supuse contribuției la CASS pentru suma care depășește acest nivel. O astfel de măsură ar aduce în jur de 1,3 miliarde de lei la buget până la final de an.

Noile taxe vor duce inevitabil la creșteri de prețuri și la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, mai ales în rândul populației vulnerabile. „Din păcate, am ajuns să vorbim de recesiune într-o economie care are la dispoziție cel mai amplu pachet de susținere financiară din istorie, de peste 60 de miliarde de euro, pus la dispoziție de Comisia Europeană. Suntem demni de cărțile de economie, din prisma modului falimentar în care am administrat această situație financiară-bugetară în ultimii 3-4 ani”, a declarat economistul Adrian Negrescu.

De asemenea, profiturile băncilor vor fi taxate suplimentar. Potrivit ultimului draft de măsuri, obținut de Digi24, introducerea impozitului suplimentar pe sectorul bancar - de la 2% la 4% pe cifra de afaceri - va avea un impact de 334 milioane lei în 2025 și de 1,3 miliarde lei în 2026.

Recent, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), din care fac parte cinci dintre cele mai mari bănci din țară, a respins „cu fermitate” măsura. „Considerăm că această măsură induce iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, pe termen scurt, mediu și lung”.

„Taxarea băncilor, din punctul meu de vedere, nu va face altceva decât să crească și mai mult ratele românilor, pentru că băncile vor transfera în costurile împrumuturilor, în dobânzi, toate aceste costuri pe care le vor avea mai mari. Altfel spus, tot populația și firmele vor plăti această factură a iresponsabilității și impotenței actului administrativ din România”, explică specialistul. 

De asemenea, potrivit acestuia, primul pachet de măsuri vizează „îmbunarea” agențiilor de rating și a Comisiei Europene, în speranța menținerii ratingului de investiții.

„Este un pachet decisiv care să determine, sperăm noi, menținerea ratingului la categoria recomandată a investițiilor. Al doilea pachet, care vizează reformele în companii (de stat n.r.), probabil va apărea din toamnă, pentru că necesită modificări legislative semnificative, care să permită, de pildă, anularea unor contracte de management aberante și care să permită și tăierea unor privilegii din companiile publice, aceste adevărate ‘state în stat’ din punct de vedere financiar-bugetar. Iar al treilea pachet de măsuri, probabil ar putea să intervină undeva în octombrie-noiembrie, în funcție de situația financiară-bugetară de la acea dată, și să vizeze un acord cu FMI, și din punctul meu de vedere, o creștere din nou a TVA-ului spre 24%”, mai declară Negrescu.