Guvernul nu ține cont de realitățile socio-economice prin proiectul de buget. Principalii indicatori macro sunt exacerbați politic
Noul proiect de buget formulat de Ministerul Finanțelor și aprobat de Guvern propune o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7,04% din Produsul Intern Brut (PIB), fiind în opinia specialiștilor, o evaluare mult prea optimistă. Având în vedere contextul electoral în care ne aflăm, valorile din proiect au fost mărite artificial doar ca să dea bine.
Raportat la situația ultimilor doi ani, România nu și-a atins țintele propuse în privința creșterii economice și deficitului bugetar. Noul plan fiscal pentru 2025 a fost publicat târziu de autorități, acceptat tacit de Guvern iar acum se dezbate în Parlament pentru adoptarea ulterioară, după aplicarea amendamentelor.
„Am adoptat bugetul la care am lucrat aproape patru săptămâni. Este un buget cumpătat, care se bazează pe o prognoză prudentă. Este un buget echilibrat, pe lângă investiţii, avem fonduri suficiente să plătim salarii şi pensii. Punem fundamentele unei noi viziuni prin care să rezolvăm o serie de probleme structurale", afirma ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, la finalul ședinței de Guvern în care Executivul a trimis legea bugetului nemodificată spre aprobare în Parlament, unde va fi supusă votului final joi.
Însă tot optimismul manifestat de autorități în privința acestui proiect este construit pe premise nerealiste. Pentru a înțelege mai bine acest lucru, Elena Tudose, expert politici publice și cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din București, a explicat pentru DigiEconomic, importanța celor doi indicatori macroeconomici pe care decidenții politici vor să-i prezinte altfel decât sunt de fapt.
„N-aș zice că bugetul pe 2025 are o viziune optimistă așa cum ar vrea factorii decizionali să credem. Dacă ne uităm un pic pe evoluția deficitului, nu prea îmi vine să cred bugetul pe care ni-l propun acum. Se repetă povestea de anul trecut. Ținta de deficit este un indicator important, fiind o condiție esențială din PNRR. În 2024 am avut absorbție zero, perspectivele să tragem bani anul acesta sunt rezervate”, apreciază expertul în politici publice.
| Deficit pondere PIB | Estimat | Final |
| 2023 | 4,4% | 5,68% |
| 2024 | 5% | 8,65% |
| 2025 | 7,04 | ?% |
Dacă ne uităm pe date, acestea confirmă situația reală a economiei românești. În 2023, autoritățile preconizau un deficit de 4,4% din PIB la finalul anului, însă au terminat cu 5,68% din PIB. Același lucru s-a întâmplat în 2024, când Guvernul anunța o țintă de 5% și am încheiat cu 8,65% din PIB. Acum se dorește un deficit de 7,04%, însă în cel mai optimist scenariu am putea încheia anul cu 9%. Repetiția acestui tipar bazat pe evoluțiile anterioare confirmă faptul că autoritățile române nu au capacitatea de utiliza instrumentele necesare pentru a se apropia măcar de țintele propuse.
„Ținta de deficit este nerealistă. Și este nerealistă prin prisma măsurilor de austeritate promovate prin ordonanța trenuleț, precum și a declarațiilor făcute în scopuri politice. Estimările mele sunt că dacă nu umblă la TVA, cum au promis, atunci cu siguranță vor trebui să aibă în vedere alte măsuri fiscale care să implice creșteri pe alte tipuri taxe, pentru că altfel nu avem cum să ajungem la deficitul de 7%. După părerea mea, până la sfârșit de 2025 o să avem creștere de TVA, cel puțin pe anumite categorii de cheltuieli”, a subliniat Elena Tudose.
Creșterea economică scade anual
În privința creșterii economice, evoluția acestui indicator macroeconomic prezintă un regres vizibil de la an la an. În 2022, estimările au fost depășite atunci când economia a crescut cu 4,8%, peste nivelul de 4,6% previzionat. Următorul an România a înregistrat un avans de doar 2,1% iar pentru 2024 nu sunt momentan disponibile date. Însă dacă este să ne luăm după estimările analiștilor, 1,8% ar fi creșterea preconizată, mult sub predicțiile guvernamentale.
„Creșterea economică prognozată acum, de 2,5% din PIB, iarăși, istoric dacă mă uit, este un indicator hiperoptimist. În 2023, doreau 2,8% și am crescut cu 2,1%, în 2024 estimau 3,4% și pe cifre reale suntem sub 2%. Este un paradox, să ai creștere economică în condițiile în care anunți măsuri de austeritate. Dar pe hârtie se poate orice. Eu nu văd din ce acoperă creșterea asta economică, în condițiile în care și-au asumat inclusiv majorarea salariilor minime”, explică Elena Tudose.
Principalii indicatori macroeconomici sunt umflați din rațiuni politice
Situația turbulentă din politica internă a complicat peisajul economic. Anularea alegerilor în toamnă lui 2024 și reluarea procesului electoral în primăvara anului 2025, vin la pachet cu multe promisiuni dar și cifre umflate din pix, cum este în cazul proiectului de buget. Mai mult, privind spre modul în care au dezbătut aleșii bugetul în anii anteriori, amendamentele făcute în Parlament vor fi mai mult de formă și nu de fond, astfel că nu vor schimba semnificativ structura bugetară planificată pentru 2025.
„Bugetul ar fi fost unul un pic mai realist și mai așezat, cu toate consecințele nepopulare de rigoare, dacă nu am fi avut repetarea alegerilor prezidențiale. Factorii decizionali încearcă să prezinte într-o lumină optimistă cifrele, având în vedere că este an electoral. Fac în mod deliberat acest lucru pentru a crea niște așteptări false, care în final se vor repercuta la nivel individual. Însă cetățenii nu sunt interesați de aspectele macro ale economiei decât în momentul în care situația reală iese la suprafață și resimt din plin efectele măsurilor. Parlamentul va acorda joi votul final asupra legii bugetului. Chiar dacă vor exista anumite amendamente, acestea nu sunt de natură să-ți schimbe filozofia bugetară în niciun caz. În final, bugetul rămâne un instrument politic foarte puternic iar cel mai bun exemplu este București, unde a scăzut finanțarea Primăriei Generale dar a crescut alocarea pentru primăriile de sector”, a conchis expertul în politici publice, Elena Tudose.
Astfel, ce se va întâmpla joi în Parlament va fi mai degrabă un ciclu formal, cu câteva amendamente, dar care nu schimbă direcția și nici principalii indicatori (deficit și creștere) analizați.
