Tensiunile politice pun presiune pe economie. „Demisia lui Ciolacu a alimentat incertitudinea”, spun economiștii. Opinia BNR
Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, alături de anunțul demisiei premierului Ciolacu, are deja ecouri în plan economic. Bursa a deschis din nou pe roșu, iar investitorii străini urmăresc cu atenție evoluțiile din România. Deși economiștii spun că astfel de fluctuații sunt firești, instabilitatea politică amplifică sentimentul de incertitudine.
„Aceste fluctuații sunt absolut normale în momentul în care apare o surpriză de proporții. Surpriza, din punctul meu de vedere, ține de procentul cu care s-au calificat pentru al doilea tur cei doi candidați. Din păcate, decizia lui Ciolacu de a-și da demisia a alimentat această incertitudine, pentru că a făcut două anunțuri succesive, a creat un nivel destul de mare de tensiune în cursul după-amiezii de ieri și ne-a făcut să avem un anumit nivel de îngrijorare”, explică economistul Christian Năsulea, pentru digi24.
Investitorii străini sunt deja sceptici în a veni în țară, mai ales după anularea scrutinului din noiembrie și retrogradarea perspectivei de rating de la „stabilă” la „negativă”.
Principalul risc pe termen scurt pentru economia României, în contextul deficitelor gemene nesustenabile, este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor (junk), afirma recent președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. „Acest risc este strâns legat de consolidarea fiscală necesară, solicitată de agențiile de rating, pentru a aduce deficitul bugetar în zona de sustenabilitate într-un termen rezonabil”, mai spunea specialistul.
Luni, Ministerul Finanțelor a încercat să împrumute 500 de milioane de lei, însă interesul băncilor a fost scăzut. Acestea au transmis oferte în valoare totală de doar 295 milioane de lei.
„E absolut normal ca, în această situație de instabilitate politică, creditorii care cumpără în mod uzual datoria publică a statului român să nu dorească să facă acest lucru. Acum, vom plăti dobânzi mai mari din cauza acestei instabilități, ușor mai mari. Dacă lucrurile merg într-o direcție bună, dacă viitorul președinte va arăta că rămânem pe un parcurs proeuropean, piață liberă și vrem în continuare să participăm la sistemul economic mondial, atunci fluctuația dobânzilor va fi relativ mică. Chiar și așa, este mai interesant pentru creditori să participe puțin mai târziu”, a mai spus Năsulea.
Privind situația de luni, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt la BNR, a declarat că „nu e neapărat un capăt de țară”.
„Se refac discuțiile și vom vedea în zile următoare dacă ministerul este capabil să atragă acești bani, ceea ce cred că se va întâmpla. Trebuie găsit acel optim în piață, între așteptările ministerului și capacitatea și dorința băncilor de a susține aceste împrumuturi. E un proces de negociere în permanență pe care îl gestionează Ministerul de Finanțe.
Avem un interimat pe toate nivelurile ceea ce, evident, creează această tensiune în piață. Important este ca ea să fie ținută în termeni rezonabili și să nu dureze o perioadă foarte lungă de timp. Cu cât mai multe elemente concrete, cu atât mai mult ajută la detensionarea situației”, a declarat Suciu, pentru digi24.
„Este o serie întreagă de incertitudini și o perioadă de interimat care nu poate contribui la stabilitate. Încercăm să obținem această stabilitate prin intervențiile pe care le face Banca Națională pe diverse căi. Una dintre aceste căi este creșterea dobânzilor. Trebuie să găsim acest echilibru între nivelul cursului și nivelul dobânzilor, astfel încât să nu aducem tensiune sublimentară într-o perioadă și așa tensionată.
Suntem cu o președinție interimară, cu un guvern interimar, cu o perioadă electorală care durează de ceva vreme, cu o direcție politică instabilă și neclară pentru ceea ce va urma în România. Deci, din acest punct de vedere, apar elemente suplimentare de incertitudine. Sperăm să găsim acel optim în această perioadă de incertitudine”, a mai spus acesta.
