Trump domină negocierile privind războiul din Ucraina, dar Uniunea Europeană are o „armă secretă” de… 200 de miliarde de euro
Uniunea Europeană (și chiar Ucraina) a fost exclusă din discuțiile privind încheierea războiului, purtate de SUA și Rusia, dar sunt câteva modalități prin care poate ajunge la masa negocierilor: are un as de 200 de miliarde de euro ascuns în mânecă.
Guvernele europene ar putea recurge la activele rusești, care au fost înghețate după ce Moscova a lansat invazia la scară largă în Ucraina acum trei ani, cea mai mare parte a acestor fonduri — aproximativ 200 de miliarde de euro — fiind deținută de instituția financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, generând dobândă. Pe de altă parte, SUA controlează doar 5 miliarde de dolari.
Confiscarea acestor active ar fi o măsură extremă care ar asigura Europei un loc mai important la masa negocierilor, după ce a fost exclusă de Trump și Putin în cadrul recentelor discuții desfășurate la Riad, Arabia Saudită.
Totuși, pe măsură ce miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale se reunesc săptămâna aceasta în Africa de Sud pentru summitul G20, guvernele UE rămân divizate în problema confiscării și deblocării acestor fonduri: ar demonstra acest lucru că Bruxelles-ul are încă forță sau ar putea avea un efect de bumerang?
În contextul unei posibile retrageri a SUA din sprijinul acordat Ucrainei, susținătorii unei abordări dure față de Rusia afirmă că deblocarea banilor și transferul acestora către Kiev ar oferi Ucrainei un avantaj pe câmpul de luptă.
„(Cu activele rusești înghețate n.r.) putem înlocui sprijinul SUA dacă acestea decid să nu mai susțină Ucraina”, a declarat luni ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, potrivit Politico.
„Avem active rusești înghețate în Europa în valoare de 300 de miliarde de euro și trebuie să le folosim”, a spus Tsahkna jurnaliștilor la Bruxelles, alături de omologii săi din Danemarca, Suedia, Lituania și Letonia. Deși suma exactă a activelor înghețate este neclară, estimările o situează mai aproape de 200 de miliarde de euro decât de 300 de miliarde.
Pro și contra
Țările baltice și nordice, vecine cu Rusia, consideră că banii ar trebui trimiși imediat Ucrainei. Această poziție este susținută de Polonia, Cehia și de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, fost prim-ministru al Estoniei.
„Nu accept argumentul că este o problemă legală... avem nevoie de voință politică pentru a face acest lucru”, a declarat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, într-un interviu pentru Politico, adăugând că statele sceptice „trebuie să aducă argumente mai puternice pentru a nu face acest lucru.”
Însă tabăra opusă, care include Franța, Germania, Italia, Spania și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se teme că o astfel de mișcare ar speria investitorii internaționali și ar face ca UE să își piardă principalul atu în negocierile de pace.
Președintele francez Emmanuel Macron, în timpul întâlnirii de la Casa Albă cu Trump, a insistat că aliații occidentali pot folosi legal veniturile generate de activele înghețate pe durata războiului, dar că ar fi ilegal să confiște rezervele în sine. El a subliniat însă că înghețarea acestora reprezintă un atu important. „Fac parte din negocierile de la sfârșitul războiului”, a spus Macron.
Tabăra „Contra” susține că deblocarea fondurilor ar submina poziția UE în negocierile de pace cu Rusia.
După întâlnirea sa cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, săptămâna trecută la Riad, secretarul de stat american Marco Rubio a sugerat că UE va trebui să fie implicată în negocierile de pace „la un moment dat”, pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei.
Țările europene recunosc că activele rusești înghețate le oferă o influență suplimentară asupra Kremlinului. „Dacă (Rusia n.r.) își dorește cu adevărat să-și recupereze banii, atunci trebuie să ofere ceva în schimb”, a declarat un diplomat al UE, care a preferat să rămână anonim.
Cei 27 de lideri ai UE au stabilit deja că activele vor rămâne înghețate până când Rusia va accepta să plătească reparații postbelice Ucrainei. Țările europene văd cele 200 de miliarde de euro drept o resursă importantă pentru acoperirea costurilor uriașe ale reconstrucției Ucrainei, estimate de Banca Mondială la 486 de miliarde de dolari.
„Mulți se opun deblocării pentru că văd acești bani ca fonduri pentru reconstrucție”, a declarat un al doilea diplomat al UE.
Pe măsură ce discuțiile cu SUA avansează, Rusia a început să accepte ideea, cu condiția ca fondurile să acopere și reconstrucția regiunilor ucrainene aflate sub controlul Moscovei, potrivit Reuters.
Anul trecut, grupul G7 a ajuns la un acord privind utilizarea profiturilor generate de aceste active pentru a garanta un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Miniștrii de finanțe ai G7 se vor reuni din nou la Cape Town miercuri și joi, în cadrul G20, pentru a discuta despre viitorul sprijin acordat Ucrainei.
