ZIUA REGALITĂȚII. Monarhia a conectat România la Europa

Silviu Predoiu, fost șef al SIE și candidat la prezidențiale: „Nu știu dacă a fost comunism în România”

Cum va fi vremea în noaptea de Înviere și unde va ploua: „Ne apropiem de pragul unei zile de vară”

Directorul DSVSA Tulcea, prins luând șpagă și când arunca în WC parte din bani. Procurorii au spart toaleta ca să recupereze banii

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Fără o reformă fiscală, economia României riscă să ajungă în categoria „junk”. Dăianu: „Reducerea cheltuielilor nu e de ajuns”

Recalcularea pensiilor se apropie de final, cu o întârziere de 8 luni. Statul va plăti retroactiv sumele în plus, începând din luna mai

Numită iniţial de Hohenzollern, dinastia primeşte în timpul Primului Război Mondial numele „de România", nume pe care familia regală îl foloseşte până astăzi.

Carol I făcea parte din ramura Sigmaringen a familiei Hohenzollern, familie din a cărei ramură principală se trăgea regele Prusiei, Wilhelm I. Tatăl său, Carol Anton de Sigmaringen, a fost prim-ministru al Prusiei şi un personaj influent în lumea germană.

Prin mama sa, Josephine de Baden, Carol I se înrudea cu Claude de Beauharnais, cumnatul primei soţii a lui Napoleon Bonaparte. În 1866, împăratul Napoleon al III-lea a fost foarte încântat ca la Bucureşti să domnească o rudă îndepărtată, chiar dacă era ofiţer prusac.

Carol I nu a avut urmaşi. Singura sa fiică, principesa Maria, s-a stins în 1874, la numai 3 ani.

Aşa că, pentru asigurarea succesiunii la Bucureşti, este ales nepotul lui Carol I, principele Ferdinand, fiul lui Leopold de Hohenzollern.

Ferdinand se va căsători în 1893 cu Maria de Edinburg, cu care a avut şase copii. Viitoarea regină a României leagă dinastia de la Bucureşti de amilia regală britanică, dar şi de familia Romanovilor, ţarii Rusiei. Tatăl Mariei, Alfred de Saxa Coburg Gotha era fiul reginei Victoria a Marii Britanii. Prin mama sa, Maria Alexandrovna, Regina Maria era nepoata ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei şi verişoara ţarului Nicolae al II lea. Aceasta a fost combinaţia dinastică ce a înclinat mult balanţa alianţelor României în timpul primului război mondial şi a ajutat mult şi la recunoaşterea Marii Uniri la Versailles, în 1920.

Legăturile europene ale dinastiei „de România" s-au completat şi prin căsătoria principelui moştenitor Carol, viitorul rege Carol al II lea, cu principesa Elena a Greciei. Ea era fiica regelui Constantin I al Greciei, nepot al lui Christian al IX-lea al Danemarcei. Regele Carol II şi regina Elena au avut un singur fiu, pe Mihai, născut la 25 octombrie 1921.

Regele Mihai I a domnit în două rânduri, prima dată între 1927 şi 1930, apoi de la 6 septembrie 1940 până în 1947. La nunta verişoarei sale, principesa Elisabeta a Marii Britanii, din noiembrie 1947, se logodeşte cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familia regală a Danemarcei şi cu cea a Portugaliei. S-au căsătorit un an mai târziu şi au avut cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.

Regele Mihai a desemnat-o drept moştenitoare a coroanei pe prima fiică, principesa Margareta. Pentru că aceasta nu are copii, primul în ordinea succesiunii la tron este principele Nicolae, în prezent de 28 de ani, fiul principesei Elena şi al lui Leslie Robin Medforth-Mills.