Liberalizarea pieței de energie: adevărul pe care nu-l mai spune nimeni


Toată lumea pare că a descoperit abia acum liberalizarea pieței de energie, dar adevărul istoric este altul și merită spus corect: piața de energie electrică și gaze naturale din România a fost liberalizată la 1 ianuarie 2018, sub guvernarea PSD. A fost o mișcare cu impact major, urmată, paradoxal, de OUG 114 în decembrie același an - o ordonanță care a redus artificial prețul de achiziție al energiei electrice de către furnizor, dar cu menținerea prețurilor fixe la consumatorii finali. Cine a câștigat? Furnizorii, adică marile companii, în timp ce producătorii români au fost penalizați. De ce? Pentru că au fost obligați să vândă mai ieftin, pentru ca furnizorii să câștige mai mult. Și consumatorii? N-au văzut niciun beneficiu pe factură. Prețul a rămas neschimbat. O schemă marca PSD care a atras inclusiv procedura de infringement din partea Comisiei Europene. E timpul să spunem lucrurilor pe nume, cu faptele pe masă.
Știu ce înseamnă gestionarea unei piețe aflate sub presiune. Nu mai sunt ministru al Energiei din 2023, dar în perioada în care am deținut acest portofoliu, am acționat cu luciditate, într-un context extrem de dificil.
Ce a însemnat, de fapt, OUG 114. Am abrogat-o
De aceea, una dintre primele măsuri esențiale a fost abrogarea OUG 114/2018, decizie luată în ianuarie 2020, la câteva zile după ce am devenit ministru al Energiei. A fost o decizie urgentă, dar absolut necesară. OUG 114 a fost un dezastru de proporții pentru sectorul energetic - o intervenție populistă și fără viziune, care a distorsionat profund piața. România a fost la un pas de a pierde fonduri europene vitale pentru investiții energetice și a fost împinsă spre colaps investițional. Abrogarea OUG 114 a însemnat că am revenit la prețuri corecte, la logica de piață, și că am evitat o catastrofă economică, nu am mai pierdut fonduri europene. Dar, să nu ne mințim: cu siguranță, niște băieți deștepți din energie - cei care au știut să speculeze haosul creat de deciziile luate de PSD - au fost foarte bucuroși atunci. Pentru ei, distorsiunea pieței înseamnă profit. Pentru România, înseamnă pierdere.
Prin OUG 114, prețurile au crescut peste noapte, plasându-ne printre cele mai scumpe piețe din Uniunea Europeană. S-a redus concurența și s-au blocat investițiile. Am văzut efecte directe: locuri de muncă pierdute, bugetul de stat afectat și companii energetice care și-au redus drastic planurile de dezvoltare.
Acea taxare rigidă și impredictibilă a transmis un semnal negativ investitorilor și a compromis stabilitatea pe termen lung a sectorului. Abrogarea OUG 114 a fost un pas vital pentru restabilirea încrederii. Am eliminat taxele absurde pe cifra de afaceri, am redeschis dialogul cu industria și am reintrodus reguli de piață firești. Am susținut tranziția treptată, pentru a proteja și consumatorul, și producătorul.
Important de precizat este că prețurile la energie electrică și gaze nu au crescut în 2020 când piața a redevenit liberă, ci înainte de începerea războiului din Ucraina, în a doua parte a anului 2021, din cauza manipulării prețului gazelor naturale de către Rusia. Ce am făcut atunci? Am introdus plafonarea și compensarea atât la energie electrică cât și la gaze naturale.
Tot mandatul meu am urmărit dezvoltarea producătorilor români. Fără industrie de producție locală, România rămâne vulnerabilă. De aceea, toate măsurile luate - fie că a fost vorba de reforme fiscale, debirocratizare sau deblocarea fondurilor - au avut un singur obiectiv: să susțină producătorul român și să asigure securitatea energetică a țării.
Plafonarea și compensarea, protecție reală
Prin urmare, în acel context, am decis introducerea schemei de plafonare și compensare. Nu am susținut-o ideologic, ci rațional, ca măsură de protecție într-o perioadă de dezechilibru sever. Și-a dovedit eficiența.
Hidroelectrica a devenit furnizor de energie electrică pentru persoane fizice având prețul cel mai mic - 0,25 lei/kWh, dar și profit suficient de mare.
Până în 2025, cetățenii români au fost protejați la prețurile energiei electrice și gazului natural. Aproximativ 47% dintre gospodării, cu un consum mediu de 54 kWh/lună, au beneficiat de cel mai mic tarif din piață: 0,68 lei/kWh - însemnând o factură medie lunară de 37 de lei. Alte 34% dintre gospodării au avut costuri în jur de 124 de lei lunar. În total, peste 90% dintre români au fost acoperiți integral de schema de plafonare.
Aceștia sunt cetățeni cu venituri mici și medii - exact cei care au nevoie de protecție reală din partea statului, nu de teorie despre "mecanisme de piață".
Piețele libere nu exclud responsabilitatea
De asemenea, știu că până nu vom rezolva problema interconectivității dintre Europa de Vest și Sud-Estul Europei vom avea probleme cu prețurile la energie și în calitate de europarlamentar PPE am ridicat deseori această problemă în Parlamentul European. Trebuie rezolvată slaba conectare dintre Austria și Ungaria, dintre Austria și Slovacia, în timp ce și războiul din Ucraina și bombardarea de către Federația Rusă a instalațiilor electroenergetice ale Ucrainei a contribuit la aceste disfuncționalități.
Vulnerabilii trebuie mereu protejați
O piață corect reglementată, previzibilă, concurențială și echitabilă nu exclude intervenția statului atunci când condițiile o cer. Din contră, o presupune. A lăsa totul în seama pieței, fără protecție pentru populație, nu e reformă.
România are nevoie de stabilitate, transparență și eficiență în energie. Reforma am început-o. Acum e timpul să fie continuată cu responsabilitate.
În pragul liberalizării complete a pieței de energie de la 1 iulie, Ministerul Energiei are responsabilitatea să acționeze. Nu să constate, nu să aștepte, ci să intervină acolo unde mecanismele pieței riscă să penalizeze consumatorii casnici, în special pe cei cu venituri mici și medii. Oamenilor nu prea le pasă că am avut un context politic deosebit de dificil și este normal să fie așa. Iar vulnerabilii trebuie mereu protejați.
Creșterea abruptă a prețului anunțată de Hidroelectrica - de la 280 lei/MWh la peste 450 lei/MWh - este un semnal clar că liberalizarea trebuie gestionată, nu abandonată politicii "fiecare pentru el". Hidroelectrica, companie cu capital majoritar de stat, are un rol strategic și o responsabilitate socială. Statul, prin Ministerul Energiei, are toate pârghiile necesare pentru a interveni și a aduce prețul la un nivel corect și suportabil.
De asemenea, se impune o regândire a ofertei către populație. Un pas în acest sens este voucherul electronic în valoare de 50 lei/lună, care va ajunge la 2,3 milioane de români din categoriile considerate vulnerabile, acesta urmând a compensa creșterile de prețuri. Soluțiile există, trebuie doar asumate.
Ar fi oportună și accelerarea programelor naționale pentru eficiență energetică, cum ar fi cel destinat pentru aproape 15.000 de gospodării, cu sprijin real pentru reabilitarea locuințelor și reducerea consumului, cu o valoare totală de aproximativ 300 de milioane de euro. Soluțiile există, trebuie doar asumate.
- Etichete:
- energie
- liberalizare
- virgil popescu

