România, cea mai mare rată a abandonului şcolar din UE. Unul din cinci adolescenţi renunţă la studii

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

Un pod din Brașov tranzitat zilnic de mii de mașini, pericol public. Măsura luată de autorități

Imagini spectaculoase de pe Autostrada Pitești-Sibiu. Când ar putea fi gata drumul de mare viteză

Date alarmante privind abuzul în rândul copiilor. 11 minori abuzați sexual zilnic

Parcul de 7 milioane de lei, inaugurat acum un an, pericol pentru copii

Scandal pe cositul ierbii la Aeroportul din Cluj-Napoca. Suma uriașă plătită anual pentru spațiul verde

Ana Maria ar fi trebuit să înceapă clasa a XI-a în această toamnă, la un liceu din Bucureşti. Nu a mai fost de doi ani la şcoală şi dă vina pe părinţii ei şi pe scandalurile care au forţat-o să plece de acasă. 

„M-am certat cu tata, fiind beat tot timpul, nu puteam să învăţ, să citesc, să fac ce îmi place. A trebuit să mă mut”, a spus Ana Maria. 

O perioadă a locuit cu bunica ei, într-o garsonieră, alături de o mătuşă, un unchi şi mai mulţi verişori. A şi lucrat, ca să se poată întreţine.

”Am lucrat la o shaormerie pe aici, pe la Vâltoare. Bine, ilegal. Fără contract, fără nimic. Eu lucram 12 ore pe 600 de lei, în fiecare zi”, a spus Ana Maria. 

În situaţii similare se află 19% dintre adolescenţi români cu vârste între între 15 şi 18 ani. La nivel european, procentul este mai mic de 13%.

„Pe aceşti adolescenţi care sunt în afara şcolii i-am găsit în mare parte în zone rurale, în familii sărace, în familii de romi. Şi pe lângă asta, sărăcia este o problemă. Sunt cazuri în care familiile nu îşi permit să îşi trimită copiii la şcoală şi au nevoie ca adolescenţii lor să meargă să muncească, să câştige nişte bani”, a spus Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF România.

„2% din copiii pe care i-am identificat ca fiind în afara sistemului de educaţie au propriu-zis un loc de muncă şi primesc salarii. Majoritatea sunt, însă, lucrători neremuneraţi în agricultură sau oferă ajutor familial, fie în mica afacere a familie, fiei în gospodărie”, a spus Ciprian Fartușnic, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. 

Familia este, în majoritatea cazurilor, de vină pentru că adolescenţii renunţă la şcoală. Dar nici şcoala nu este pregătită să-i ajute pe aceşti copii, sunt de părere sociologii. 

„La nivel şcolar sunt, pe de o parte, metodele de predare, care nu sunt adaptate copiilor în risc sau care au absentat şi uneori ei nu fac faţă. Repetenţia este iarăşi o cauză ce duce de cele mai multe ori la abandon şcolar şi la părăsire timpurie a şcolii. Deci, practic, copiii nu au fost din timp ajutaţi să treacă peste acest handicap”, a precizat sociologul Luminiţa Costache. 

Bugetul alocat de România educaţiei este cel mai mic din Uniunea Europeană. Doar 3,4% din PIB, în timp ce în alte state dau 8% din PIB.