Ministrul Energiei: Politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bine gândite; o ideologie urmată orbește
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, continuă să critice Pactul Verde European (Green Deal), strategia Uniunii Europene privind clima, care facilitează tranziția verde cu obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. „Ca orice ideologie impusă fără o planificare atentă, s-a transformat într-o utopie care ne costă scump – economic, social și strategic”, a transmis ministrul, luni seară.
Declarațiile vin la câteva zile după ce a anunțat că va prezenta în Guvern un „raport detaliat” referitor la „efectele negative ale politicilor Green Deal” asupra sectorului energetic românesc.
Pactul Verde European reprezintă o strategie a Uniunii Europene (UE) pe termen lung privind clima. Lansat în 2019, acesta constă într-un pachet de inițiative în materie de politici, care facilitează tranziția verde, cu obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Pactul Verde (Green Deal) este și contribuția UE la Acordul de la Paris, din care Trump a decis să retragă SUA recent, pe care toate statele membre l-au ratificat și care a stabilit drept obiectiv menținerea încălzirii globale la maximum 1,5°C în comparație cu nivelurile preindustriale. România, membră a UE, a ratificat tratatul.
„(...) Uniunea Europeană, care s-a născut ca o comunitate a cărbunelui și oțelului – simboluri ale puterii și competitivității economice – a ajuns să promoveze și să finanțeze importuri de panouri fotovoltaice, invertoare, baterii și turbine eoliene produse la mii de kilometri distanță.
În același timp, propriul nostru gaz, propria noastră industrie, propriile noastre resurse erau declarate „poluante”. Gazul rusesc era în schimb folosit, de pildă, pentru a produce îngrășăminte chimice în alte state, îngrășăminte care erau apoi importate în UE”, a scris Burduja, luni seara, pe Facebook.
Ministrul a mai semnalat că industria europeană a devenit necompetitivă sau „pusă pe butuci”, produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețe unde energia costă și de trei ori mai puțin, unde nu există costuri legate de certificate de CO2, iar repornirea acestei industrii costă miliarde de euro.
De asemenea, Burduja a mai scris: „Costuri sociale dureroase. Nenumărați cetățeni europeni și-au pierdut locurile de muncă și stabilitatea. (...) Am devenit dependenți de gazul rusesc și de tehnologia altor state, în timp ce promovăm politici care ne-au dezavantajat propriii antreprenori”.
„Această terapie șoc verde trebuie să înceteze”, continuă ministrul Energiei.
„Cei care au folosit banii contribuabililor pentru a face lobby pentru ea, distrugând industria Europei, trebuie să dea explicații. În schimb, trebuie urgent să reconstruim economia Europei pe baze solide, competitive și inovatoare. Proiectul european trebuie să redevină o forță globală – așa cum au visat părinții fondatori acum 74 de ani. Ei au clădit o comunitate a cărbunelui și oțelului, nu un experiment ideologic care ne îngenunchează în competiția cu unele state autoritare.
(...) România își asumă tranziția energetică – de la cărbune la gaz, de la gaz la energie nucleară. Este un plan concret și pragmatic, iar după 17 ani am reușit anul trecut să adoptăm o nouă strategie energetică națională, bazată pe această abordare. (...)
Fun fact: UE poluează cu nici 5% din totalul emisiilor de CO2 de pe glob (situația anului 2023). Uniunea Europeană are nevoie de o resetare și tot mai mulți decidenți europeni susțin acest lucru”, a conchis el.
Sebastian Burduja nu este, așa cum a și menționat, singurul politician din Uniunea Europeană care cere o reanalizare a politicilor de mediu. Cele mai vocale voci vin din partea Partidului Popular European (PPE), familia politică a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ai cărei lideri și-au intensificat săptămâna trecută atacurile asupra Pactului Verde.
Recent, o întâlnire a liderilor PPE, condusă de Germania, a realizat un document care cere Comisiei să amâne cu cel puțin doi ani noile reguli privind sustenabilitatea financiară și corporativă, precum și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră.
Liderii PPE și-au exprimat, de asemenea, opoziția față de țintele pentru energiile regenerabile — un element al Pactului Verde care anterior avea un consens larg în rândul statelor membre. PPE susține că politica climatică a UE ar trebui să fie „tehnologic neutră” — să nu favorizeze anumite tehnologii în detrimentul altora (de exemplu, pompele de căldură față de boilere sau energiile regenerabile față de energia nucleară) și să nu interzică tehnologii precum motoarele cu combustie la mașini.
Miercuri, premierul polonez Donald Tusk, membru PPE, a sugerat că noile legi climatice ale UE — multe dintre ele încă neimplementate — reprezintă motivul prețurilor mari la energie.
El a cerut o „revizuire a tuturor actelor legislative, inclusiv a celor din cadrul Pactului Verde”, și a solicitat „curajul de a schimba acele reguli care ar putea duce la prețuri prohibitive ale energiei”. Tusk a criticat în mod special taxa pe carbon pentru combustibilii fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor și alimentarea mașinilor, care urmează să intre în vigoare în 2027. Remarcile sale au fost bine primite de premierul ceh conservator Petr Fiala.
