Președintele francez îndeamnă țările europene să crească cheltuielile pentru apărare la peste 3% din PIB
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut duminică liderilor europeni să majoreze semnificativ cheltuielile anuale pentru apărare la peste 3% din PIB, după summitul de urgență privind Ucraina desfășurat la Londra. În timp ce țările baltice solicită de mult timp o creștere a bugetului militar, iar președintele american Donald Trump a cerut un prag de 5%, este prima dată când liderul francez menționează o cifră exactă.
„În ultimii trei ani, rușii au cheltuit 10% din PIB-ul lor pentru apărare. Trebuie să ne pregătim pentru ceea ce urmează, cu un obiectiv de 3-3,5% din PIB”, a declarat Macron într-un interviu pentru cotidianul francez Le Figaro. În prezent, Franța alocă 2,1% din PIB pentru cheltuielile militare – peste pragul de 2% stabilit de NATO, nivel pe care Parisul l-a atins abia anul trecut.
Un summit al Consiliului European dedicat apărării și Ucrainei este programat pentru joi, iar liderii Uniunii Europene (UE) sunt așteptați să discute modalitățile de finanțare a creșterii cheltuielilor militare.
Pentru a stimula masiv bugetele europene pentru apărare, președintele francez a îndemnat blocul comunitar să apeleze la fondurile de coeziune ale UE și la programe de finanțare deja existente „care nu sunt utilizate”.
Macron a sugerat, de asemenea, că va propune un nou buget pentru apărare al Franței, deși nu are o majoritate parlamentară care să-l aprobe.
Se așteaptă ca liderii NATO să ridice pragul actual de cheltuieli de 2% din PIB la un nou obiectiv, în cadrul unui summit care va avea loc în iunie la Haga. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru Politico, în cadrul Conferinței de Securitate de la München (14-16 februarie), că noul obiectiv va fi „semnificativ mai mare”, peste 3%.
Planul Uniunii Europene
În timp ce statele europene trebuie să gândească noi strategii, Uniunea Europeană (UE) sare în ajutor și își propune să suspende regulile stricte privind cheltuielile publice pentru a facilita investițiile în apărare. „Voi propune activarea clauzei de salvare pentru investițiile în apărare”, a declarat recent reședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Acest lucru le va permite statelor membre să-și crească substanțial cheltuielile pentru apărare. Desigur, vom face acest lucru într-un mod controlat și condiționat”, urmând a fi prezentat pachet mai larg de instrumente personalizate pentru a aborda situația specifică a fiecărui stat membru, a adăugat oficialul de la Bruxelles, potrivit Financial Times.
În prezent, statele membre sunt obligate să mențină un deficit bugetar sub 3% din PIB și o datorie publică la un nivel mai redus de 60% din PIB, iar nerespectarea acestor reguli poate declanșa o Procedură de Deficit Excesiv (EDP) din partea Comisiei, care poate duce la sancțiuni, inclusiv amenzi. În prezent, opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate de o astfel de procedură.
Mai multe țări din UE, inclusiv Polonia, Italia, Grecia și statele baltice, au cerut o revizuire a acestor reguli europene, invocând precedentul stabilit în timpul pandemiei de COVID-19, când Comisia Europeană a suspendat aceste prevederi fiscale pentru a permite guvernelor să sprijine companiile și cetățenii.
Un summit informal al liderilor UE, desfășurat la Bruxelles la începutul lunii februarie și dedicat consolidării capacităților de apărare și finanțării acestora, a identificat această măsură drept o prioritate, mai ales pentru că este una dintre cele mai puțin controversate opțiuni disponibile.
Blocul comunitar trebuie să investească aproximativ 500 de miliarde de euro în apărare în următorul deceniu pentru a continua să sprijine Ucraina și, dacă este necesar, pentru a-și asigura propria securitate fără sprijin extern, scrie Euronews.
În prezent, cele 27 de state membre ale UE alocă colectiv în jur de 2% din PIB pentru apărare, a precizat von der Leyen, cu un total al cheltuielilor care a ajuns la 320 de miliarde de euro anul trecut, față de 200 de miliarde de euro înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Vezi și Un semnal de alarmă? Cheltuielile de apărare ale Rusiei depășesc bugetul total al țărilor europene
„Dar va trebui să creștem din nou semnificativ această sumă. Pentru că trecerea de la puțin sub 2% la peste 3% va însemna sute de miliarde de investiții suplimentare în fiecare an. Așadar, avem nevoie de o abordare curajoasă”, a subliniat ea.
Comisia Europeană urmează să prezinte pe 19 martie un document în care va detalia capacitățile militare în care UE ar trebui să investească colectiv și cele mai bune modalități de a le finanța. Printre opțiunile care deja au atras un consens în rândul statelor membre se numără modificarea regulilor de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) și ale băncilor private europene.
Von der Leyen a declarat anterior că schimbarea mandatului BEI ar „facilita implicarea sectorului bancar privat” în investițiile în apărare.
Cheltuielile de apărare ale Rusiei
Majorarea bugetelor destinate apărării devine tot mai importantă. Cheltuielile totale de apărare ale Rusiei au crescut anul trecut cu 42%, la 13,1 trilioane de ruble, echivalentul a 462 de miliarde de dolari, depășind astfel bugetul țărilor europene. Prin comparație, cheltuielile Uniunii Europene în apărare, inclusiv cele ale Regatului Unit, au crescut anul trecut cu aproape 12%, la 457 de miliarde de dolari, a raportat Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Raportul anual al IISS, „Military Balance”, care analizează capacitățile militare globale și cheltuielile de apărare, evidențiază provocările de securitate cu care s-ar putea confrunta Europa în cazul în care SUA și-ar reduce sprijinul pentru Ucraina și pentru apărarea europeană.
Președintele american Donald Trump, care a promis că va pune capăt rapid războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat că administrația sa a purtat „discuții foarte serioase” cu Moscova și s-a plâns că SUA susține financiar prea mult acest conflict și securitatea europeană în ansamblu.
Unul dintre argumentele frecvent invocate de Trump este că Europa ar trebui să aloce mai mult pentru propria apărare, inclusiv pentru sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, sprijinul american pentru Ucraina s-a ridicat până acum la aproximativ 88 de miliarde de euro, cu aproape o treime mai puțin decât totalul de 125 de miliarde de euro acordat de Europa.
Trump a susținut, de asemenea, că Europa ar trebui să aloce 5% din PIB pentru apărare, față de media actuală de aproximativ 1,7%. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat însă că o creștere la 3% din PIB ar fi mai realistă.
Cu toate acestea, oricare dintre aceste niveluri ar depăși semnificativ cheltuielile militare ale Rusiei.
IISS estimează că, în acest an, cheltuielile totale de apărare ale Rusiei – incluzând și „plățile voluntare” efectuate de autoritățile regionale și companii – vor crește cu 13,7%, la 15,6 trilioane de ruble, echivalentul a 7,5% din PIB sau aproape 40% din cheltuielile federale, potrivit Financial Times.
Deși acest lucru pune presiune pe economie, IISS a precizat că „Rusia încă poate să suporte costurile războiului”.
În schimb, dacă Europa și-ar majora cheltuielile de apărare la 3% din PIB, ar însemna o creștere suplimentară de 250 de miliarde de dolari, potrivit IISS. O creștere la 5% din PIB ar aduce cheltuielile de apărare la aproximativ 800 de miliarde de dolari – de aproape două ori mai mult decât nivelul actual al cheltuielilor Rusiei.
Totuși, IISS a remarcat că fondurile europene de apărare au crescut deja cu 50% din 2014 și că anumite „constrângeri fiscale ar putea limita creșterea viitoare”.
Bugetul de apărare al Germaniei a crescut cu 23%, la 86 de miliarde de dolari, depășind pentru prima dată în peste trei decenii bugetul de apărare al Regatului Unit, care a fost de 81 de miliarde de dolari.
Această creștere a fost însă determinată de plăți unice dintr-un fond special de apărare al Germaniei. IISS a avertizat că menținerea acestui nivel este „incertă”, iar angajamentul Germaniei de a atinge 2% din PIB până în 2029 „nu este garantat”.
Regatul Unit, care a fost în mod tradițional al doilea cel mai mare contribuitor la NATO după SUA, alocă în prezent 2,3% din PIB pentru apărare. Guvernul britanic s-a angajat să crească la 2,5%, dar nu a oferit un termen exact.
Cheltuielile de apărare ale Franței, care este în mod tradițional al doilea cel mai mare buget din Europa, au crescut anul trecut cu 4,5%, la 64 de miliarde de dolari.
Dintre statele europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, Estonia – care are frontieră cu Rusia – a alocat anul trecut aproape 4% din PIB, în timp ce Polonia a fost al doilea cel mai mare contribuabil, cu 3,25% din PIB. Cu toate acestea, în termeni absoluți, cheltuielile acestor două țări sunt semnificativ mai mici decât cele ale principalelor economii europene, situându-se la 1,7 miliarde de dolari în cazul Estoniei și 28 de miliarde de dolari în cazul Poloniei.
