SUA afirmă că există oportunități economice „extraordinare” în Rusia. Analiștii sunt sceptici: „Risc mare, profit mic”
Statele Unite promit Rusiei „parteneriate economice istorice” și „oportunități incredibile”, dacă va încheia războiul împotriva Ucrainei. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a lăudat „oportunitățile extraordinare” economice și geopolitice pe care cei doi noi prieteni le-ar putea valorifica, iar președintele Donald Trump a declarat că „încearcă să încheie unele acorduri de dezvoltare economică” cu Moscova. O dezghețare timidă a relațiilor deschide calea pentru revenirea firmelor americane pe piața din Rusia, dar acest proiect ar putea fi foarte dificil.
Invazia Ucrainei lansată de președintele rus Vladimir Putin în februarie 2022 a determinat o ieșire rapidă a companiilor străine de pe piața rusească, în condițiile în care SUA, Uniunea Europeană și alte țări au impus sancțiuni severe și au întrerupt majoritatea relațiilor comerciale. De atunci, peste 1.000 de corporații și-au închis sau redus operațiunile, potrivit unei baze de date realizate de Yale School of Management.
Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a declarat că se așteaptă ca unele companii americane să revină încă din al doilea trimestru al anului, dar analiștii sunt sceptici, argumentând că beneficiile întoarcerii în Rusia sunt prea mici pentru ca firmele să-și asume costurile și riscurile implicate.
„Sunt sceptic că multe companii și-ar risca reputația și s-ar aventura într-un mediu de afaceri foarte nesigur și riscant pentru o piață relativ mică”, a spus Janis Kluge, cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP). „Pentru companiile americane, Rusia este încă prea toxică pentru a face mulți bani acolo”, a declarat el pentru CNN.
De altfel, Rusia a fost mereu o piață dificilă pentru afaceri. „Încă de dinainte existau probleme constante legate de corupție, birocrație, reglementări greoaie și relațiile cu Kremlinul”, a spus Timothy Ash, specialist în Rusia la Chatham House, un think tank londonez, și strateg senior la RBC Bluebay Asset Management.
Dar după invazia în Ucraina și după avalanșa de sancțiuni economice impuse de Occident, țara a devenit și mai dificilă pentru companii. Cel mai mare risc acum este posibilitatea ca autoritățile să le confiște activele.
În 2023, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite guvernului să preia temporar controlul asupra activelor străine din Rusia. Câteva luni mai târziu, Kremlinul a naționalizat activele locale ale producătorului francez de iaurt Danone și ale producătorului danez de bere Carlsberg.
De asemenea, corupția s-a agravat. În 2021, organizația non-profit Transparency International a plasat Rusia pe locul 136 din 180 de țări și teritorii în ceea ce privește nivelul perceput al corupției în sectorul public, la egalitate cu Liberia. Până în 2024, Rusia coborâse pe locul 154, alături de Azerbaidjan, Honduras și Liban.
Între timp, economia Rusiei a devenit tot mai izolată de restul lumii, spune Kluge de la SWP, în mare parte din cauza sancțiunilor. Un exemplu este reprezentat de interzicerea accesului la sistemul Swift, esențial pentru tranzacțiile financiare globale.
În mod similar, chiar dacă Statele Unite ar ridica setul extins de restricții la export și înghețările de active, partenerii săi comerciali majori nu și-ar anula propriile măsuri împotriva Moscovei. Recent, Uniunea Europeană a aprobat al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
„A devenit extrem de scump și complicat să faci chiar și o simplă tranzacție în monede occidentale din interiorul Rusiei”, a spus Kluge, subliniind că sancțiunile au făcut ca „pentru multe companii occidentale, continuarea afacerilor în Rusia să fie imposibilă.”
Pentru companiile străine, Rusia nu mai este „un loc evident pentru a face bani”, potrivit Elinei Ribakova, cercetător senior la Peterson Institute for International Economics din Washington, DC. Și nu a mai fost de aproximativ un deceniu.
Apogeul economiei – pe care Ribakova îl plasează între începutul anilor 2000 și 2014 – a coincis cu prețurile ridicate la petrol. În acea perioadă, Moscova a profitat de pe urma exportului masiv de petrol și gaze naturale, inclusiv către SUA. Multe dintre companiile străine care s-au stabilit în Rusia atunci erau producători de energie și retaileri care vizau clasa de mijloc în creștere, a spus ea.
Citește și Rusia devine o nouă provocare pentru brandurile occidentale care plănuiesc să revină pe piață
Acum, „lucrurile s-au schimbat dramatic”, deoarece America nu mai are nevoie de resursele naturale ale Rusiei.
SUA nu doar că produc mult mai mult petrol și gaze naturale decât în trecut, dar și exportă aceste resurse, concurând direct cu Rusia pe piața globală a energiei. De exemplu, Europa și-a mărit importurile de gaz natural lichefiat din SUA pentru a înlocui aprovizionarea tradițională din Rusia.
Războiul a redus, de asemenea, clasa de mijloc, a spus Ribakova. Mulți oameni sunt pe front sau au murit în Ucraina, iar alții au părăsit țara la începutul invaziei, deși salariile au crescut din cauza deficitului sever de forță de muncă.
Întreaga economie este acum condusă de sectorul militar-industrial, a adăugat Ribakova, o industrie în care SUA și Rusia nu ar putea găsi „motive naturale de cooperare.”
Pentru companiile străine, revenirea în Rusia pur și simplu nu ar merita efortul. O problemă majoră pentru companiile care revin ar fi fragilitatea oricărei dezghețări diplomatice dintre Moscova și Washington. „Ce se întâmplă dacă atitudinea Rusiei (față de SUA) se schimbă?” a întrebat Ribakova. „Poate azi îți aștern covorul roșu. Dar mâine? Totul este extrem de imprevizibil”.
Michael Rochlitz, profesor asociat la Universitatea Oxford, rezumă situația astfel: „Risc mare, profit mic.”
