Rusia continuă să câștige miliarde din exporturile de combustibili fosili către Vest, în ciuda sancțiunilor
Rusia continuă să obțină venituri uriașe din exporturile de combustibili fosili către țările occidentale, contribuind astfel la finanțarea invaziei sale pe scară largă în Ucraina, aflată acum în al patrulea an.
De la începutul războiului, în februarie 2022, Moscova a încasat de peste trei ori mai mulți bani din exportul de hidrocarburi decât a primit Ucraina sub formă de ajutor din partea aliaților. O analiză realizată de BBC arată că statele occidentale au plătit mai mult pentru petrolul și gazul rusesc decât au oferit Ucrainei în sprijin financiar și militar.
Un lucru este clar: veniturile din petrol și gaze sunt vitale pentru susținerea efortului de război al Kremlinului. Acestea reprezintă aproximativ o treime din veniturile statului rus și peste 60% din exporturile sale.
După lansarea invaziei, SUA și Marea Britanie au interzis complet importurile de energie din Rusia, iar Uniunea Europeană a impus un embargou pe țițeiul transportat maritim – dar nu și pe gazele naturale.
În ciuda acestor măsuri, până la 29 mai 2025, Rusia încasase deja peste 883 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili, potrivit Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA). Din această sumă, 228 de miliarde au provenit chiar de la țările care au impus sancțiuni.
Cea mai mare parte, de 209 miliarde de euro, a venit din partea statelor membre ale UE.
Până în ianuarie 2025, când Ucraina a întrerupt tranzitul, UE a continuat să importe gaze rusești prin conducte. Țițeiul rusesc continuă să fie livrat prin conducte în Ungaria și Slovacia, iar gazul ajunge în Europa în cantități tot mai mari via Turcia – cu o creștere de 26,77% în primele două luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Astfel, veniturile Rusiei din combustibili fosili au scăzut cu doar 5% în 2024, iar volumul exporturilor cu 6%. Mai mult, veniturile din exportul de țiței au crescut cu 6%, iar cele din gazele prin conducte cu 9%.
Potrivit estimărilor rusești, exporturile de gaze către Europa au crescut cu până la 20% în 2024, iar exporturile de GNL (gaz natural lichefiat) au atins niveluri record. În prezent, jumătate din GNL-ul rusesc este destinat pieței europene.
De altfel, importurile de GNL nu au fost incluse în cel mai recent pachet de sancțiuni (al 17-lea), deși UE are în plan eliminarea completă a gazului rusesc până la sfârșitul lui 2027.
Un paradox energetic
Dependența Vestului de combustibilii fosili continuă să submineze eforturile de a limita capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul.
De altfel, petrolul rusesc ajunge pe piețele occidentale după ce este procesat în țări terțe precum India sau Turcia. CREA a identificat șase astfel de rafinării care au folosit țiței rusesc în valoare de 6,1 miliarde de euro pentru a produce combustibili vânduți în țările care au impus sancțiuni.
Ministerul indian al petrolului a respins raportul CREA, numindu-l „o încercare înșelătoare de a păta imaginea Indiei”.
Experții spun că guvernele occidentale au instrumentele necesare pentru a reduce fluxul de bani către Kremlin, iar Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei din Rusia și acum opozant al regimului Putin, susține că sancțiunile asupra hidrocarburilor ar trebui aplicate mai riguros, în special plafonul de preț stabilit de G7 – care, spune el, „nu funcționează”.
Un alt front este combaterea „flotei fantomă” petroliere care eludează sancțiunile. „Este o operațiune chirurgicală complicată. Trebuie să lansezi periodic noi pachete de sancțiuni pentru vase, firme paravan, comercianți, asiguratori etc.”, spune Milov.
