Ministrul Energiei: Proiectele energetice ale României sunt atacate în instanță de ONG-uri de mediu. UPDATE: Reacția Greenpeace
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, le solicită public directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese maxime împotriva ONG-urilor de mediu „care introduc acțiuni cu rea-credință”. „Fiecare blocaj artificial costă România bani, locuri de muncă și securitate energetică”, afirmă Burduja.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul transmite că proiectele energetice strategice ale României, precum Neptun Deep și hidrocentrala Răstolița, sunt „atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu”. Mai mult, acesta a anunțat că ministerul lucrează la o propunere de act normativ „pentru deblocarea și accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție”.
„Oare chiar toate investițiile românești sunt nocive pentru mediu? Oare o investiție finalizată în proporție de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au eșuat cele două petroliere rusești cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând, acum doar câteva luni, o tragedie majoră pentru ecosistemul marin?”, a scris Burduja, joi.
România trebuie să se apere
Ministrul Energiei mai scrie că acțiunile în instanță înaintate de ONG-uri nu sunt, de obicei, „despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității noastre energetice”.
„Tactici de hărțuire, procese intentate cu rea-credință, avocați foarte bine plătiți – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenței noastre.
Le solicit public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință! Cine greșește plătește. Așa e normal. Până acum am câștigat toate procesele importante și am reușit să avansăm și cu Neptun Deep, și cu hidrocentralele începute înainte de 1989 și blocate de ani de zile.
Fiecare blocaj artificial costă România bani, locuri de muncă și securitate energetică. Patriotismul energetic înseamnă fapte, nu vorbe! Înseamnă să trecem la măsuri ofensive care să consolideze producția de energie electrică și termică, după ani de zile de întârzieri, ezitări, blocaje. România are nevoie de gaze, de hidrocentrale, de cărbune, de regenerabile, de investiții strategice. Are nevoie de toate”, se mai arată în postare.
Despre propunerea de act normativ, Burduja afirmă că inițiativa vizează mai mult de zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investițiilor de aproape 12 miliarde de lei, peste 700MW, cu un stadiu de execuție de până la 98%.
Reacția Greenpeace
În urma mesajului transmis de Sebastian Burduja, ONG-ul de mediu Greenpeace solicită demiterea sa de la conducerea Ministerului Energiei.
„Activitatea mișcării de mediu și a societății civile în general este coloana vertebrală a oricărei democrații sănătoase. Demonizarea, intimidarea, restricționarea și atacurile constante asupra ei creează un precedent letal asupra dreptății și participării publice care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți – ca activiști, cetățeni sau cei care împart puterea de decizie.
Condamnăm reacția ministrului energiei, Sebastian Burduja, și considerăm că a comis un derapaj ireconciliabil cu principiile democratice și cu obligațiile funcției pe care o ocupă. Prin instigarea publică la procese împotriva societății civile, el a demonstrat nu doar o neînțelegere periculoasă a democrației, ci și o atitudine profund ostilă față de dreptul fundamental la liberă exprimare și participare publică.
Astăzi, un juriu format din nouă persoane din Morton County a ajuns la un verdict în procesul injust intentat de Energy Transfer împotriva entităților Greenpeace din SUA (Greenpeace Inc, Greenpeace Fund) și Greenpeace International, considerând entitățile răspunzătoare pentru daune în cuantum de 660 de milioane USD. Companiile exploatatoare din întreaga lume continuă să încerce să reducă la tăcere libertatea de exprimare, dreptul la protest și accesul la justiție. Știm asta foarte bine având în vedere propriile noastre lupte cu o astfel de corporație care pune profitul mai presus de natură și vieți umane.
Pericolul devine și mai mare atunci când miniștri, fie din ignoranță, fie din pură confuzie, fie din complicitate, susțin și aplaudă astfel de demersuri, transformând instituțiile statului în arme împotriva propriilor cetățeni. Când cei care ar trebui să apere drepturile fundamentale legitimează aceste atacuri, mesajul transmis este clar: statul nu mai servește adevărul, ci puterea și interesele personale.
Este inacceptabil, într-un stat democratic, ca ministrul energiei să iasă public cu mesaje prin care cere directorilor companiilor de stat să atace în instanță ONG-urile care contestă proiecte controversate. Mai mult, este inacceptabil ca cineva în această poziție să furnizeze informații false care manipulează și distorsionează realitatea. Spre exemplu, Greenpeace România, birourile regionale și Greenpeace International au fost implicați activ atât în proteste față de Rusia și importurile de gaz fosil, cât și în răspunsul față de deversarea de petrol din Marea Neagră, menționată de ministrul energiei în mesajul său. O simplă căutare pe internet l-ar fi ajutat pe dânsul să găsească aceste informații, dacă într-adevăr ar fi fost interesat să o facă.
Printr-o declarație ce pare desprinsă dintr-un manual de intimidare politică, ministrul nu doar că încurajează represaliile împotriva societății civile, ci și transmite un avertisment clar: oricine îndrăznește să critice va plăti scump. Și acesta e doar începutul!
Aceasta nu mai este o simplă poziție guvernamentală, ci un atac frontal asupra dreptului fundamental la participare publică și la justiție. Când un oficial de rang înalt nu doar tolerează, ci incită activ la astfel de procese menite să reducă la tăcere vocile critice, asistăm la o deturnare periculoasă a statului de drept. Astăzi atacă dreptul fundamental de participare la justiție. Ce urmează? Care sunt următoarele drepturi pe care vor să le restricționeze? Dreptul la libertate? Dreptul la sănătate? Dreptul la educație?
România și-a asumat obligații sub tratate europene și internaționale la cel mai înalt nivel, de a asigura acces la justiție organizațiilor de mediu în cauze de interes public, precum costuri rezonabile și calitate procesuală activă, cum ar fi Convenția de la Aarhus, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Directiva pe evaluarea proiectelor asupra mediului. În plus, anul trecut Uniunea Europeană a aprobat directiva prin care prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în statele membre de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (acțiuni cunoscute ca Strategic lawsuit against public participation sau SLAPP).
Toate aceste dispoziții au ca obiectiv să permită asigurarea unei protecții eficiente a mediului. În ceea ce privește costurile, cerința este ca ele sa nu fie exagerat de costisitoare.
În procesul de transpunere și implementare a acestor legi, rămâne la latitudinea statelor să specifice prin prevederi de drept intern limite sau praguri dincolo de care cheltuielile reprezintă bariere financiare vădit disproporționate în calea accesului la justiție. Aceste dispoziții nu includ, în niciun caz, permisiunea ca un oficial de rang înalt să incite activ la procese menite să reducă la tăcere vocile opozante.
Un ministru care își folosește poziția pentru a încuraja represalii împotriva celor care contestă proiecte cu impact asupra mediului și comunităților nu poate rămâne în funcție. Astfel de declarații sunt incompatibile cu valorile europene, cu interesele României și cu o guvernare responsabilă.
Cerem de urgență Prim-Ministrului, Marcel Ciolacu, să intervină și să acționeze decisiv prin demiterea ministrului energiei, Sebastian Burduja. Iar pe termen lung, reglementarea problemei cheltuielilor de judecată pentru organizațiile de mediu care acționează în interes public și în conformitate cu legea, să specifice exact ce înseamnă cheltuieli rezonabile și să impună un prag pentru toate organizațiile care acționează în interesul public, similar cu cel din Marea Britanie unde acest prag nu trebuie să depășească 10.000 de lire.”
